Directorii muzeelor braşovene luptă împotriva comasării

Directorii muzeelor braşovene luptă împotriva comasării

Un consilier judeţean brasovean a lansat ideea comasării muzeelor braşovene. Preotul Ioan Manea este de părere că instituţiile culutrale braşovene consumă prea multe resurse din banul public şi ar trebui făcute economii. Soluţia preotului este comasarea muzeelor braşovene, astfel încât să existe un singur manager. Ca argument, Manea a făcut publice salariile brute ale managerilor

În urma propunerii, ar urma să fie comasate Muzeul „Casa Mureșenilor”, Muzeul de Etnografie Braşov (care cuprinde şi Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului) şi a Muzeul de Artă Braşov. Chiar şi cel Județean de Istorie.

Această idee a stârnit indignare în spaţiul cultural braşovean. Astfel, managerii muzeelor s-au  reunit ieri într-o conferință de presă pentru a-și prezenta argumentele împotriva comasării muzeelor.

Managerii spun că nu poți să aduci sub aceeași umbrelă trei instituții culturale, care se ocupă de lucruri total diferite.

 „Tipul de complex muzeal care se mai practică, deşi izolat, în Europa este cel care se bazează exclusiv pe comasarea unor entităţi muzeale din același domeniu de activitate sau din domenii conexe. Nu poți comasa un muzeu de artă cu o casă memorială”, spune Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureșenilor”.

Managerii prezintă 19 argumente împotriva ideii comasării muzeelor din Braşov.

Printre acestea, faptul că strategiile de promovare, atâta timp cât structurile care sunt acum muzee vor deveni simple secții, vor înceta să mai dea roade. Mai mult, accesarea de fonduri naţionale sau/şi europene va fi imposibilă, dacă muzeele nu îşi vor păstra autonomia şi specializarea pe care o au acum.

Directorul Muzeului „Casa Mureșenilor”,  Valer Rus, a amintit că instituţia pe care o conduce a avut în ultimii şapte ani 17 proiecte care au atras fonduri cât bugetul instituţiei, ceea ce nu va mai fi posibil când va exista un conglomerat.

Referitor la economiile care se vor face la buget, managerii sunt de părere că acest nou complex nu va genera economii la buget, ci din contră, cheltuieli suplimentare.

 „Noi avem contracte de management, pe durată determinată, până în 2019 sau 2020. Dacă încetează unilateral, salariile trebuie plătite integral. Dacă se fac concedieri, oamenii care au contract pe durată nedeterminată pot cere salarii compensatorii. Şi atunci, ce economie se face?”, a întrebat retoric directorul de la „Mureşeni”, citat de mytex.ro

O altă problemă cu care se confruntă unele instituţii culturale, este cea legată de retrocedarea clădirilor în care funcționează, iar comasarea ar periclita și mai mult statutul instituțiilor muzeale: Muzeul de Artă și Muzeul de Etnografie împart același imobil , care a fost retrocedat Bisericii Evanghelice, cu care există un contract de închiriere valabil până în 2019, mult prea puțin pentru stabilitatea unei instituții de cultură.

 „Nu este posibilă comasarea muzeelor braşovene – propunere venită din partea unui consilier judeţean. Acest lucru, dacă se gândeşte la nivelul Consiliului Judeţean, al conducerii, trebuie să fie discutat cu cei care sunt în acest domeniu, cu directorii de muzee, pentru că muzeele braşovene sunt parte în dezvoltarea oraşului Braşov”, susţine dr. Ligia Fulga, managerul Muzeului de Etnografie şi al Muzeului Civilizaţiei Urbane.

Și pentru acesta din urmă există litigii cu moștenitorii foștilor proprietari, ce ar urma să fie despăgubiți. Nu însă înainte ca instanța să stabilească și cât anume trebuie dedus din plata către proprietari, respectiv investițiile făcute de Consiliul Județean în renovarea și amenajarea clădirii.

Cei trei manageri afirmă că în toate oraşele mari din România muzeele sunt independente. În plus, nu există o strategie în domeniul culturii, iar muzeele primesc doar jumătate din fondurile din judeţul Vâlcea, de exemplu, deşi judeţul nostru se laudă că este cea mai importantă destinaţie turistică, de-a lungul întregului an.

„În 1990 am dus lupte grele ca să înfiinţăm un Muzeu de Artă în Braşov. Din 2005 sunt directorul muzeului, s-a redus personalul în mod drastic din 2010, dar noi, totuşi, ţinem ştacheta la nivel naţional, chiar internaţional. Avem expoziţii care sunt solicitate. Bugetul a scăzut la jumătate în ultimul timp, faţă de 2005, iar numărul de angajați, de la 35 la 18”, a precizat Bartha Arpad , managerul Muzeului de Artă.

Deasemenea, aceştia, sunt de părere că nu este nevoie de o entitate unică subordonatoare pentru ca muzeele vizate să poată propune activităţi şi proiecte valoroase şi diverse, importantă fiind strategia proprie fiecărui muzeu de asigurare a perfomanţei instituţiei şi nu forma sau structura de funcţionare.

Directorii au mai spus că, cel mai probabil, în ceea ce priveşte comasarea, vor începe o „bătălie de lungă durată”.

Muzeul de Artă a fost vizitat anul trecut de peste 6.000 de persoane, la Casa Mureşenilor au fost pete 9.000, iar la Muzeul de Etnografie peste 20.000. Cu toate acestea, toate muzeele au mai puţini angajaţi şi mai puţini bani decât acum 10 ani.

Loading...
  1. Ne dorim si speram sa nu se comaseze muzeele brasovene. Banuim ca in spatele propunerii aiuriste a acestui preot tulburat de arginti sunt alte interese.
    Mandria, ambitia si dorinta de putere a unui singur om sau a doi – trei care se afla la putere, trecator, nu trebuie sa stearga munca unor oameni de 20 de ani, cu daruire si profesionalism.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate

0 Shares
Share via
Copy link
Powered by Social Snap