blog-logo

„Există o fractură între oferta pe piaţa muncii dată de procesul educaţional şi nevoia de forţă de muncă”

Comisia Europeană organizează pentru prima oară, în perioada 5 – 9 decembrie 2016,  Săptămâna Europeană a Competențelor Profesionale, pentru a inspira oamenii să descopere, să își folosească și de să-şi îmbunătățească talentele și abilitățile lor prin formare profesională.

Este una dintre cele zece acțiuni-cheie propuse de Comisie în conformitate cu Agenda pentru noi competențe pentru Europa, prezentat în luna iunie a acestui an. În timpul Săptămânii Europene competențelor profesionale, Comisia prezintă inițiative de înaltă calitate în domeniul educației și formării profesionale, cu scopul de a le da oamenilor abilitățile de care au nevoie într-o piață a muncii în schimbare rapidă.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a declarat, cu ocazia deschiderii acestui eveniment, că „săptămâna europeană este prezentarea excelenței în domeniul educației și formării profesionale (Vocational Education and Training – VET), care îi ajută pe tineri să găsească mai rapid în locuri de muncă și poate fi o oportunitate de alegere a unei cariere”.

Cine este Ambasadorul VET al României?

Comisia Europeană l-a desemnat pe jurnalistul brașovean Sebastian Dan drept Ambasadorul VET al României, el fiind un model de viață în ceea ce privește îmbunătățirea talentelor și abilităților sale profesionale.

S-a născut în orașul Sinaia, în data de 6 februarie 1970. A absolvit Liceul „Aurel Vlaicu” din Breaza și Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Transilvania Brașov.

În contextul prăbușirii industriei brașovene, a fost nevoit să se angajeze ca reporter la un săptămânal brașovean, ulterior ajungând redactor șef la două dintre cotidianele locale. Din 2004 a fost corespondent la „Adevărul”.

Mai mult, de doi ani, el a îmbrăţişat şi cariera de bucătar, fiind chef în două asociaţii – una de amatori – Guerrilla Cooking şi celaltă profesională – Asociaţia Culturală Euro Est Alternativ, care promoveayă tradiţiile culinare româneşti.

„În prezent, România își modernizează programa școlară în direcția învățării bazate pe competențe. Însă trebuie menționat faptul că părăsirea timpurie a școlii a continuat să crească în 2015, conform datelor Eurostat, și are a treia cea mai ridicată valoare din UE. O altă problemă care se menține este aceea că elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii, în special, sunt expuși

Alte articole:   Institutul Cantacuzino scoate pe piață Orostim-HV - supliment alimentar pentru imunitate

riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Pe de altă parte, este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. În privința ponderii absolvenților de studii superioare, aceasta a crescut, astfel încât aceasta este în prezent foarte aproape de obiectivul național, dar este în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, iar asigurarea relevanței învățământului superior pentru piața

muncii este o provocare. Poate cea mai gravă problemă este aceea că programele de studii şi calificările pentru educația și formarea profesională nu sunt adaptate suficient la nevoile pieței forței de muncă, iar participarea adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții este cea mai scăzută din UE. Avem de a face cu o fractură între oferta pe piaţa muncii dată de procesul educaţional şi nevoia de forţă de muncă. Tot mai mutle companii străine care vin şi investesc în ROmânia se plâng că nu au forţă de muncă calificată. Nu în ultimul rând, deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri, cheltuielile publice destinate educației continuă să fie foarte scăzute”, spune Sebastian Dan.

Investiţiile în educaţie

În 2014, cheltuielile administrației publice din România pentru educație (3% din PIB) au rămas cele mai scăzute din UE și cu mult sub media UE (4,9 %)1. Datele la nivel național arată o îmbunătățire a alocațiilor bugetare în 2015 și 2016, dar rămân sub pragul de 6% din PIB stabilit de Legea Învățământului 1/2011.

Fondurile structurale și de investiții europene oferă sprijin pentru investiții în educație, dar sinergiile rămân insuficient explorate și depind de capacitatea limitată a administrației publice de a accesa și a gestiona fondurile.

Populația școlară este în scădere ca urmare a tendințelor demografice. În 2015-2016, numărul total de elevi și studenți a scăzut cu 2,4% față de anul școlar precedent, la 3,64 milioane. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în învățământul secundar superior (în licee, cu excepția școlilor profesionale) și în învățământul preșcolar. Din cei 1,7 milioane de elevi din învățământul primar și gimnazial, 46 % erau înscriși în școli din mediul rural.

Alte articole:   Brașovean prins la furat în magazin

Ratele de ocupare profesională în funcție de nivelul de studii promovat (25-64 de ani) prezintă o imagine mixtă. În timp ce rata de ocupare a celor cu studii este mai mare decât media UE (86,9% față de 84,1 % în 2015), rata de ocupare pentru absolvenții de învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neuniversitar este sub media UE (69,7% față de 73,9% în 2015.) Pentru cei care au absolvit cel mult învățământul gimnazial, rata a scăzut la 53,7 % și este în prezent în jurul mediei UE. Cu toate acestea, această cifră include o parte semnificativă a persoanelor ocupate în agricultura de (semi-)subzistență.

 Comisia Europeană dă un nou impuls nevoii de sensibilizare a tinerilor și părinților

Urmărind competențele profesionale, oricine poate obține locuri de muncă de calitate, pot avea cariere atractive și provocatoare, precum și oportunități de perfecționare continuă și recalificare. Comisia Europeană a invitat toate părțile interesate să ia parte: furnizorii de elevi, părinți, companii, organizații de afaceri, parteneri sociali, de educație și formare, organizații de învățare pentru adulți, cercetători, consilieri de carieră, autoritățile publice și societatea în general.

În conformitate cu agenda pentru noi competențe pentru Europa, Comisia Europeană a dat un nou impuls nevoii de sensibilizare a tinerilor, a părinților și a tuturor persoanelor care învață că VET poate fi la fel de atractiv ca o cariera, că este o cale tradițională de învățare de la școală secundară până la universitate.

Prin Săptămâna Europeană a Competențelor Profesionale, Comisia Europeană pune în prim-plan profesional ca o opțiune care oferă locuri de muncă de bună calitate, salariu, și progresia în viața profesională. Comisia a încurajat părțile interesate din Europa să organizeze evenimente și activități, cum ar fi Zilele porților deschise, promovarea programelor de educație și formare profesională de succes sau a altor activități de sensibilizare pe parcursul acestei perioade.

Câți tineri sunt înscriși în programele VET?

În Uniunea Europeană, în 2014, au existat 13.388.000 de studenți IFP (54% din numărul total de studenți) în învățământul secundar superior (10.553.000, respectiv  48%), programe post-secundar non-terțiar (1.448.000, sau 91%) și programe terțiare de scurtă durată (1.387.000, adică 100%).

Alte articole:   Mai multe străzi din Săcele rămân fără curent electric

În timp ce elevii VET din învățământul secundar superior sunt distribuiţi în mod proporțional între statele membre, trei sferturi dintre studenți în programele post-secundar non-terțiar sunt concentrate în trei țări, cu circa 0,7 milioane de euro în Germania, 0,3 milioane în Polonia și 0,1 milioane în România. Concentrarea este, de asemenea, foarte puternică în programe de învățământ universitar de scurtă durată, în cazul în care 84% dintre studenți sunt în Franța (0,5 milioane), Spania (0,4 milioane) și Marea Britanie (0,3 milioane).

 Câți tineri participă la ucenicie sau alte forme de învățare bazate pe muncă?

Sistemele variază de Ucenicia între statele membre, dar acestea au în comun faptul că ele combină în mod formal și de formare alternativă bazată pe companie cu educația bazată pe școală și să conducă la o calificare recunoscută la nivel național, la finalizarea cu succes. În 2014, la nivelul secundar superior, toți elevii VET din Letonia și Danemarca, au fost în programe în care mediul bazată pe muncă reprezintă mai mult de un sfert din curriculum. Cota-parte a fost de aproximativ 90% în Ungaria și Germania, și aproximativ 50% în Marea Britanie și Austria, cu toate celelalte țări bine de mai jos. Datele au fost lipsesc cu toate acestea sau care nu se aplică pentru mai multe țări.

Cu toate că criza financiară din 2008 a lăsat amprenta, încă 70% dintre tinerii cu o calificare VET găsi un loc de muncă în termen de trei ani, după obținerea calificării lor. Situația variază totuși între țări, cu o treime dintre ele peste 80%, și doar câteva sub 50%. În majoritatea țărilor, cifra se compară favorabil cu tinerii absolvenți din căile de educație generală (media UE 61%).

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.