Proiect cultural de primă mână la Brașov: războaie în Bastionul Țesătorilor

Proiectul cultural „Războaie în Bastionul Ţesătorilor”, desfășurat în perioada iulie -octombrie 2016 la Brașov și Sibiu, îşi propune aducerea în atenţie a unui element de patrimoniu imaterial, străvechea tehnică a ţesutului la război, prin transcederea acesteia în lucrări de artă contemporană.

Meşteşugurile reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural imaterial. Meşteşugul de prelucrare a fibrelor textile din Țara Bârsei, în special din zona Branului, păstrează tehnici străvechi, consemnate de cercetări etnografice.

Prelucrarea lânii şi a fibrelor textile vegetale a constituit o îndeletnicire casnică importantă în cadrul economiei autarhice specifice satului brănean de altădată. Meşteşugul ţesutului a fost practicat în toate satele Branului, atât pentru realizarea textilelor de uz gospodăresc şi pentru amenajarea interiorului, cu funcţie utilitară (ţesăturile pentru pat) şi cu funcţie decorativă (scoarţe, covoare, ştergare), cât şi pentru confecţionarea pieselor de port.

Primul țesător din Țara Bârsei a fost atestat documentar în Brașov, în anul 1343, iar breasla  țesătorilor sași este amintită în anul 1498. La sfârșitul secolului al XVII-lea și meșteșugarilor români care se îndeletniceau cu țesutul traistelor li se acordă statut de breaslă din partea Magistratului Brașovului, iar în 1772, negustorii Constantin Geanli și frații Constantin și Ion Boghici înființează prima manufactură de vopsit postavul din regiune.

Din breasla țesătorilor făceau parte perpetarii, postăvarii (foloseau ca unelte războaiele de țesut manuale late), tunzătorii de postav (uneltele lor erau foarfece de dimensiuni mari), pânzarii (care foloseau războaie de țesut înguste) și țesătorii de lână.

Pentru materia primă din care sunt confecționate țesăturile se disting două categorii: țesăturile din fibre animale (lână, specifică zonei Branului, păr de capră) și cele din fibre vegetale (cânepă, in, bumbac, mătase vegetală, borangic).

Activitățile din cadrul proiectului „Războaie în Bastionul Ţesătorilor” vor fi organizarea a două ateliere creative, crearea unei expoziții itinerante, documentarea prin intermediul unui film de tip tutorial („cum se face”) și deschiderea unei arhive fotografice.

„Cele două ateliere creative mixte vor aduce împreună şase cunoscători şi păstrători ai tehnicii tradiţionale de ţesut la război, din zona Branului, şi şase artişti vizuali contemporani. Cei șase artiști vizuali selectați vor avea posibilitatea să înveţe tehnica tradiţională de ţesut la război, să se documenteze asupra motivelor tradiţionale şi să valorifice aceste lucruri prin realizarea unor tapiserii din sfera artei contemporane”, spune Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Creatorii contemporani vor fi susţinuţi de țesătoare pentru a-și pune în practică viziunea proprie asupra tematicii. Atelierele se desfășoară în Bastionul Țesătorilor din Brașov, în echipe de câte șase (3 artiști, 3 artizani), timp de 9 zile, în luna iulie 2016, astfel: 11-19 și 20-28 iulie.

Lucrările finale vor rămâne în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie Brașov.

La primul atelier vor participa Georgiana Gămălie, Dorina Horătău și Irina Stoican 

Georgiana Gămălie este artistă brașoveană, specializată în Teologie Ortodoxă – Patrimoniu cultural – Restaurare icoană la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi. A fost conservator în cadrul Muzeului de Etnografie Braşov. A participat cu lucrări de iconografie și lucrări de artă vizuală în mai multe expoziţii colective și face cercetare de teren, în scopul reconstituirii portului autentic românesc şi săsesc din Țara Bârsei.

Dorina Horătău este conferențiar univ. titular Departament Arte și doctor în domeniul Arte vizuale la UNARTE București, specializarea Arte Textile. Are peste 40 de participări în expoziții individuale sau colective și este autor de articole și studii de specialitate. Pe lângă activitatea artistică, se implică în proiecte de curatoriat, organizare și coordonare de proiecte culturale și este membru în diferite jurii de specialitate.

Irina Stoican este arhitect, absolventă a facultății de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București, cu experiență de 10 ani in proiectare si modelare tridimensională computerizată. Este pasionată de design-ul digital aplicat în diverse domenii prin intermediul manufacturii aditive (printare 3D). Printre proiectele sale se află o colecție de bijuterii cu motive tradiționale, modelată și printată 3D, colecție care îmbină lâna cu materialele specifice manufacturii aditive.

În al doilea atelier vor fi artiștii Daniel Brici, Daniel Djmao, Bianca Mann

Daniel Brici este un artist din Reșița, născut în 1987, cu studii de masterat la Universitatea de Artă din Timișoara. A participat în peste 30 de expoziții solo și de grup în țară și străinătate.

Daniel Djmao este artist și regizor, câștigător al mai multor premii europene, cum ar fi premiul ESSL Museum sau Young artist prize mumok – Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig Viena și KulturKontakt Austria. Lucrările sale au fost expuse la Muzeul de Artă Modernă Moscova (MMOMA), MNAC București și l’Arsenale di Venezia.

Bianca Mann este născută în 1991 și masterandă la secția Sculptură a UNARTE București. Expune din 2011 în România și Italia. Din 2013 este membră a  Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, U.A.P., Filiala Sculptură.

La începutul lunii august, în Bastionul Ţesătorilor din Braşov va fi vernisată expoziția tematică a proiectului, iar în septembrie aceasta va călători la Complexul Muzeal Astra din Sibiu. Expoziția va fi itinerată și anii următori, în acord cu agenda partenerilor Muzeului Județean de Istorie Brașov.

Proiectul este organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Forums, este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Consiliul Județean Brașov.

Proiectul se încadrează și în obiectivele principale ale Strategiei pentru Cultură a municipiului Braşov, 2015-2030, realizată în anul 2015, fiind în concordanţă cu cele 5 direcţii de acţiune:

• „Bridging – crearea de punți de legătură între trecut si viitor” – prin redarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial prin artă contemporană
• „Revealing – protejarea, valorizarea si valorificarea istoriei și patrimoniului ca surse de dezvoltare a potențialului cultural și creativ local” – prin implicarea celor 6 meşteri tradiţionali locali în documentarea şi realizarea creațiilor artistice
• „Activating – activarea tuturor locuitorilor” – prin conștientizarea asupra valorilor de patrimoniu deținute si asupra necesității păstrării și conservării lor
• „Sharing – împărtășirea valorilor și creativității între membrii comunităților și transmiterea de cunoștințe peste generații prin soluții inteligente/digitizare” – prin realizarea materialului documentar (note, schițe, foto-video, tutorial, teaser)
• „Occupying – ocuparea culturală a orașului; creatorii și profesioniștii culturii vor fi antrenați în programele de formare culturală” – prin curatoriat și intervenție culturală
• “Valuing – valorizarea vocilor trecutului și prezentului” – prin recuperarea unei tehnici vechi, ţesutul la război tradiţional şi promovarea acesteia ca tehnică pentru crearea de lucrări de artă contemporană