Președintele Senatului și al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a fost prezent sâmbătă la lansarea candidaților acestei formațiuni politice în cursa electorală de la Brașov.„Sunt alături de organizația ALDE Brașov și de colegii mei la acest moment important de lansare a candidaților, Adrian Atomei pentru Brașov și candidații din zona urbană pe care o să-i vedeți. Vreau să subliniez prezența alături de noi a domnului Marius Oprea, care s-a înscris în ALDE săptămâna aceasta și care ne va susține cu toate posibilitățile pe care le are, dar mai ales ceea ce contează la mine foarte mult la Marius Oprea este profilul lui politic și valorile pe care le-a susținut în mod constant. Cu Marius Oprea am avut o frumoasă și fructuasă colaborare întrucât domnia sa a fost consilier la cabinetul meu în perioada în care eram prim-ministru, consilier pe probleme de securitate națională. A avut o contribuție însemnată la elaborarea pachetului legislativ de legi pe securitate națională, după cum știți săptămâna aceasta am fost la Cotroceni invitați de președintele Iohannis să discutăm pe aceste subiecte. Cu acest prilej am avut câteva întâlniri înainte cu Marius Oprea care ne-a reîmprospătat o serie de idei care se regăsesc în pachetul legislativ care a fost conceput în perioada 2007 și care rămân valabile și astăzi. Printre care cel referitor la crearea unei comunități unice de interceptări, în așa fel încât să lăsăm serviciilor să se ocupe cu ceea ce este rolul lor firesc într-o societate și nu să devină organe de cercetare penală, cum din păcate au funcționat până la decizia Curții Constituționale și cum din păcate vor funcționa și în continuare atâta vreme cât ordonanța de urgență emisă de Guvernul Cioloș va fi în vigoare. Ordonanța știți că urmează să intre în dezbatere în Parlament și eu cred că trebuie să găsim urgent o soluționare care să fie în concordanță cu normele democratice, în care serviciile de informații asigură funcția numai de protecție și siguranță a cetățenilor în fața amenințărilor interne și externe, dar nu se confundă niciun moment cu organele de cercetare penală și nu intră în zona Justiției. Justiția trebuie să fie lăsată să fie independentă. Nu sub influența și cu colaborarea serviciilor. Așadar, cu Marius Oprea am avut o lungă și fructuoasă colaborare, dar vreau să subliniez lucruri pe care dumneavoastră sigur le știți, dar la nivel național sunt cunoscute mai puțin. Anume activitatea lui statornică de militant anticomunist și o altă latură pe care am apreciat-o foarte mult, la Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului unde prin contribuția sa a adus la lumină noi fapte, noi elemente concrete care dovedesc profilul perioadei comuniste caracterizat prin crime împotriva poporului român, prin teroarea pe care a instituit-o și pe care s-a bazat pentru a conduce România 45 de ani”, a afirmt Tăriceanu.
Jignit de candidatura lui Marian Munteanu
Prședintele ALDE susține că se consideră jignit de decizia pe care PNL-ul a luat-o pentru a propune un candidat la Primăria Bucureștiului care este un neolegionar.
„Partidul Național Liberal din care am făcut parte și în care am militat 25 de ani are în ADN-ul lui, ca să spun așa, marcat puternic atitudinea antitotalitară și antilegionară, din perioada dinainte de război. Și apărarea drepturilor și valorilor democratice. Legionarismul în România nu a fost decât o expresie națională a curentelor naziste care au influențat întreaga Europă antebelică, care și-au fixat ca obiectiv distrugerea democrației, distrugerea parlamentarismului și instaurarea unui regim totalitar. Nu numai atât, PNL-ul a fost partidul care a plătit un tribut greu prin jertfă, este vorba de fostul președinte al PNL-ului și prim-ministru I.Gh. Duca, dar nu este singura victimă în România. Ieri când am fost la Ploiești, la lansarea candidaților din județul Prahova, pentru mine a fost un moment foarte tulburător pentru că ne-am dus să punem o floare la bustul lui I. Gh. Duca. Dar după ce am făcut 10 pași, am văzut tot în același parc bustul lui Nicolae Iorga, care de asemenea a fost o mare personalitate secerată de legionari. Și crimele pe care le-au făcut ei nu pot fi trecute cu vederea. Ei bine, în România au existat după 90 o serie de tentative de reînviere a acestor curente, în care Marian Munteanu, candidatul PNL-ului de astăzi la Primăria Bucureștiului s-a distins. El a fost membru activ în aceste mișcări și în continuare vederile lui ultranaționaliste, xenofobe, intolerante, aruncă o lumină deplorabilă asupra PNL-ului. PNL-ul care a plătit tributul lui în lupta împotriva legionarismului ajunge să aibă astăzi un candidat care este expresia curentelor neolegionare din România. Este un semnal de alarmă pe care îl trag și simpatizanților liberali și membrilor liberali, să reflecteze profund la această greșită alegere, să o îndrepte și sigur că este un apel profund și serios către tot electoratul de centru-dreapta și electoratul liberal. Noi nu putem să acceptăm astfel de confuzii să se petreacă, cred că aici, în această privință discutăm despre totalitarism, despre intoleranță, xenofobie, antisemitism, ultranaționalism”, a declarat șeful ALDE.
În acest context, a precizat Tăriceanu, ALDE nu poate să facă niciun fel de compromis, cu atât mai mult, susține acesta, curentele totalitare au încercat să distrugă, fie că a fost vorba de nazism, fie că a fost vorba de comunism ulterior sau de variantele nazismului din diferite țări europene.
„De aceea vă spun că sunt profund afectat când văd PNL care, sigur are derapajele lui, eu am spus în nenumărate rânduri că a ajuns acum să se comporte după modelul PDL-ului, dar văd că aceste greșeli se țin lanț și devin din ce în ce mai grave”.
Întrebare pentru primari: „Ce amprentă lași în orașul tău, sau în comunitatea ta?
„Mă bucur însă că noi avem la Brașov o situație pe care eu aș califica-o ca una corectă și fericită cu Adrian Atomei, care este un om cu adevărate convingeri liberale și care își propune să aibă o altă abordare decât ceea ce am văzut până în momentul de față în Brașov. Știu că nu are o misiune ușoară, are o experiență și politică și administrativă care sunt convins că îl va putea ajuta foarte mult. Cred că noii primari care încep să se aleagă în această vară vor trebui să aibă o abordare cu totul diferită de ceea ce a fost până acum. Adică, vreau să fiu foarte concret. Primarii până acum s-au ocupat de îngrijirea sau înfrumusețarea orașului. Nu spun că acest lucru este rău, dar există o anumită mentalitate care cred că este greșită din punctul meu de vedere – foarte mulți primari așteaptă ajutor de la guvernul central. Ideea de autonomie locală, de descentralizare, trebuie să îi ducă la o altă filozofie. Și anume ceea ce ține de dezvoltarea comunității pe care o conduc, trebuie să fie în primul rând responsabilitatea primarului și a Consiliului Local. Când vorbim de dezvoltare locală, trebuie să gândim în termeni de dezvoltare economică, de proiecte culturale, de proiecte sociale. Toate acestea ar trebui să fie seria de priorități ale primarului modern. Cum reușește un primar să clădească o relație solidă cu mediul de afaceri, cu mediul anteprenorial, care sunt posibilitățile pe care le are primăria la dispoziție, și are pentru a încuraja investițiile, pentru a încuraja crearea de locuri de muncă, pentru a încuraja întreprinderile să se dezvolte și să poată să-și plătească angajații cât mai bine? Cred că acesta este unul din elementele-cheie pe care trebuie să îl aibă în vedere un primar modern. Al doilea lucru, sunt după o experiență lungă și nu foarte încântătoare. Am cunoștițe numeroase între primarii care au avut unul, două, trei mandate. Și pe toți i-am întrebat: Care este amprenta pe care o lași în orașul tău, sau în comunitatea ta? Și ei au început să-mi spună: Am asfaltat străzi… Domne, asta intră în fișa postului, nu cu asta rămâi în istoria orașului. Eu cred că un primar modern trebuie să se gândească la niște proiecte importante pentru comunitate. De ce vă spun acest lucru? Pentru că după 1990 prea puține orașe au înțeles că trebuie să continue dezvoltarea la un alt nivel, răspunzând unor noi nevoi. Adică, nu s-au mai construit, sau nu s-au mai realizat, proiecte social culturale, cum ar fi: săli de concerte, săli de teatre, săli de evenimente, săli de evenimente polivalente, care pot să găzduiască fie evenimente sportive, fie evenimente culturale, fie manifestări expoziţionale. Eu vorbesc despre lucruri care să însemne utilitatea, lucruri funcţionale pentru cetăţeni. În acest spirit, gândesc că poate să fie mandatul lui Adi Atomei, care va putea să beneficieze şi de, nu numai de sprijinul meu, ci şi de sfatul şi de ajutorul meu, pentru a îşi duce un mandat de succes la conducerea Braşovului. E ceea ce îmi doresc foarte mult. Aştept să îi îmbărbătez, să îi încurajez şi pe ceilalţi candidaţi din judeţ, din oraşele din judeţ. Vreau să îi mulţumesc şi domnului Diniţă şi domnului Şoneriu pentru eforturile pe care le-au făcut în această direcţie şi sper ca eforturile noastre să fie încununate de un succes cât mai mare”.
Ce alianţe va face ALDE după 5 iunie în Consiliul Local şi în cel Judeţean?
Întrebat ce politică de alianțe va avea ALDE duă alegeri, Tăriceanu a declarat că acesdt lucru se va face în funcţie de poziţiile pe care o să le obțină partidul. „Sunt judeţe în care, probabil, o să avem noi prima poziţie, în altele o să avem a doua, în altele o să avem a treia. În funcţie de acest lucru vom vedea. În esenţă vă spun ceva, nu am să le impun colegilor ceva. Ne autoimpunem câteva lucruri simple, respectarea valorilor democratice, chiar dacă este vorba de guvernarea locală. În acest sens vă spun clar că nu voi permite, dacă cumva PNL-ul va ajunge să fie în continuare reprezentat de candidatul respectiv la Bucureşti, nu voi permite eu. Ca preşedinte voi solicita o decizie în Biroul Politic prin care să nu facem niciun fel de colaborare cu o astfel de formaţiune care promovează astfel de candidaţi”.
Şeful Senatului a ţinut să menţioneze şi faptul că A avut o colaborare foarte bună cu PSD-ul la guvernare, de care eu nu are niciun motiv să se dezică de social-democraţi.
„Am avut o colaborare politică în guvern, am avut o colaborare care continuă în momentul de faţă în Parlament, prin urmare cred că şi în teritoriu acest lucru se transmite ca un releu. Există o colaborare bună, aşa încât putem să continuăm această colaborare în măsura în care şi cei de la PSD o vor considera necesară. Şi, în final, am să vă spun încă ceva. În formula electorală pe care o avem, care este o formulă de reprezentare proporţională în consiliile locale, e puţin probabil să fie majorităţi alcătuite dintr-un singur partid. Vor trebui să se facă coaliţii locale. O să spuneţi, dom-le, nu ar fi mai bine să avem un consiliu cu o majoritate monocoloră? Şi da, şi nu. Şi am să vă spun de ce cred eu că nu. Avem o experienţă de 25 de ani. Cred că e un pic bine să existe întotdeauna o contrapondere pentru că obiceiurile proaste se învaţă repede. Obiceiurile proaste însemnând ce? Alocarea bugetelor pe criterii strict politice. Aloc numai la partidul care conduce Consiliul Judeţean, spre exemplu. Nu se poate. Adică ce, restul comunităţilor ce vină au? De ce să nu primească fonduri pentru dezvoltare de la judeţ? În interiorul unui consiliu promovăm proiectele care sunt dintr-o parte şi excludem toate celelalte proiecte. Această politică a excluziunii mie mi se pare că e gravă şi păguboasă şi eu cred că trebuie o politică care să însemne colaborare în plan local, respectarea, în primul rând, sigur, dreptul majorităţii de a decide, dar şi dreptul minorităţii de a fi reprezentată şi de a i se lua punctul de vedere în seamă. Aşa-i democraţia, dar democraţia la noi este înţeleasă de multe ori greşit, democraţia însemnând la noi, câteodată, majoritatea dictează. Nu dictează majoritatea, nu e dictatura majorităţii”.
