blog-logo

Pledoarie pentru construirea unui nou spital al Brașovului

Pledoarie pentru construirea unui nou spital al Brașovului

intalnire spitalMembrii Asociaţiei Noul Spital al Braşovului au invitat toți politicienii și factorii responsabili din Brașov pentru a le prezenta problema stării improprii a sistemului spitalicesc public braşovean, care, ca infrastructură, este tributar unei concepţii încremenite în timp din 1970!

Din păcate, mult prea puțini și-au manifestat interesul pentru acest subiect, ceea ce spune mult în ceea ce privșete opinia politicienilor față de problemele ridicate de societatea civilă, mai ales într-o chestiune vitală pentru membrii comunității.

În acest context, vă prezentăm integral argumentele pentru care Brașovul trebuie și este firesc să aibă un spital regional nou la Brașov.

Această situaţie a adus, aduce şi, mai ales, va aduce în mod sigur în viitorul apropiat (dacă nu se va lua urgent o decizie guvernamentală corespunzătoare) imense deservicii dreptului cetăţenilor braşoveni la o asistenţă sanitară spitalicească normală pentru începutul de secol 21, datorită modului necorespunzător al organizării acestui sistem.

În marile oraşe, dintre care Braşovul face parte, conceptul de spital zonal (judeţean, regional) se bazează pe existenţa spaţială într-o zonă relativ restrânsă a unei singure clădiri sau a unui ansamblu de clădiri DIRECT conectate între ele, în care să se regăsească toate facilităţile şi toate specialităţile medicale şi chirurgicale care să asigure desfăşurarea corectă a actului medical. Acest concept a fost funcţional şi în România de dinainte de 1989, când au fost construite astfel de spitale în Baia Mare, Constanţa, Craiova, Timişoara, Tg. Mureş, Bucureşti, Oradea, Zalău, Galaţi, Brăila, Iaşi, Suceava, Botoşani, Zalău, etc.

Vă rugăm să observaţi că Braşovul nu se regăseşte printre ele! 

De ce nu şi Braşovul, care a fost (cu mult înaintea unora din oraşele reşedinţă de judeţ enumerate mai sus) şi a rămas unul dintre cele mai puternice centre demografice, economice, turistice, universitare şi culturale ale ţării? Nici nu mai merită să întrebăm, deoarece nu mai este timp pentru aşa ceva! Credem că a venit momentul să nu mai privim în trecut, ci doar strategic, în viitor!

CONSIDERĂM CĂ SISTEMUL SPITALICESC AL BRAŞOVULUI, AL BRAŞOVENILOR ESTE ORGANIZAT PROFUND INCORECT, aducând în discuţie, ca argumente uşor de înţeles, până şi de cei mai îndepărtaţi de acest domeniu, următoarele:

  1. sistemul spitalicesc public braşovean funcţionează în mod anacronic într-o structură de spitale separate şi dispersate spaţial: spital de Neurologie-Psihiatrie, spital de Obstetrică-Ginecologie, spital de Copii, spital de Boli Infecţioase, spital de Pneumo-ftiziologie, spital „Judeţean” (multipavilionar şi acesta: 7 clădiri din care două au fost dezafectate în ultimii 5 ani), şi încă ale două spitale (spitalul Militar de Urgenţă şi spitalul CFR), structură care produce următoarele disfuncţionalităţi:
  • nu permite tratamentul multidisciplinar în acelaşi spital al pacienţilor gravi, fie ei doar politraumatizaţi, fie dezvoltând o complexitate de boli asociate, fapt care obligă medicii să „plimbe” pacienţii de la un spital la altul, punând în pericol sănătatea şi, uneori, viaţa acestora prin întârzierea inerentă a consulturilor, investigaţiilor şi tratamentelor  decise, generând şi costuri suplimentare legate de transportul medicalizat suplimentar (SMURD, Ambulanţă) care grevează în mod inutil bugetul judeţean al sănătăţii. La fel, această „dezorganizare” pune în discuţie permanent atât responsabilitatea medico-legală, cât şi ceai profesională a personalului medical şi a instituţiilor spitaliceşti respective;
  • nu permite încadrarea maximă privind competenţa şi, implicit, finanţarea niciunuia dintre spitalele enumerate;
  • dispersează în mod inutil medicii din anumite specialităţi extrem de importante (medici anestezişti, medici de urgenţă, etc), al căror număr este din ce în ce mai deficitar, fiind în mare descreştere. Ca exemplu, numărul actual de medici anestezişti din Braşov nu acoperă necesităţile tuturor liniilor de gardă aprobate, iar secţia de anestezie-terapie intensivă de la spitalul de Boli Infecţioase există doar pe hârtie de câţiva ani, fără a avea vreun medic angajat!
  • dispersează în mod inutil echipamentele medicale, aparatura de laborator, facilităţile din sălile de operaţie, etc., prin dotările împrăştiate prin tot Braşovul, şi care, din păcate, nu există în mod suficient în toate spitalele enumerate. Se ajunge, astfel, în situaţia ca, în loc de a beneficia de toate tipurile de echipamente, unele nu sunt disponibile decât în sistemul privat.
  1. Spitalul Judeţean Braşov, care a devenit în ultimii 15 ani şi spital clinic, şi spital de urgenţă, funcţionează, la rândul lui, în mod absolut INEFICACE, în mai multe clădiri(actualmente 5, până acum câtva timp 7), toate fiind extrem de vechi.

Ca argumente ale modului IMPROPRIU de funcţionare se constituie următoarele:

  • corpul central, adică fostul Spital Judeţean, nu a corespuns nici când i-a fost aprobată construcţia, fiind o clădire concepută pe plan naţional în anii 1970 ca spital judeţean pentru judeţe mici, cu municipii reşedinţe de judeţ mici, cum ar fi Focşani (Vrancea), Buzău (Buzău), Sf. Gheorghe (Covasna), Vaslui (Vaslui) sau sectoare mici ale Bucureştiului (Spitalul Sf. Ioan). De ce Braşovul a fost „dotat” doar cu un astfel de tip de spital, se ştie, dar nu se discută decât în termeni de „povestea prostiei omeneşti”, pentru a nu leza istoria unor persoane care, oricum, nu mai sunt în viaţă. Dacă acceptăm faptul că legenda nu ar fi însă corectă, nu ne rămâne de concluzionat decât că şi în acele timpuri, ca şi în prezent, Braşovul a fost/este discriminat. Raţiunile? Politice?
  • alte clădiri sunt mult mai vechi (cele două ale ansamblului Mârzescu) şi nu pot fi reabilitate în sensul unei acreditări pe criterii actuale.
  • ultimele două au fost concepute ca spitale de întreprindere (clădirea Tractorul şi clădirea Steagul Roşu), fapt care ne scuteşte de orice alte comentarii.
  • clădirile denumite Spitalul de Dermatologie şi Spitalul de Oncologie, în care funcţionau secţiile cu aceeaţi denumire, au fost dezafectate (fiind foarte vechi, insalubre şi imposibil de autorizat prin renovare), iar secţiile relocate, cu pierdere importantă de paturi.
Alte articole:   Interlopul Laurențiu Pletosu, în arest. VIDEO Mesajul lui către „sifoane”

În acest caz, strategia de a finanţa doar  „reabilitări”, “modernizări”, “extinderi”, nu este corectă.  Este ca şi cum ai vrea să transformi un sevice auto de cartier într-un circuit auto de încercări pentru firma Ferrari! De altfel, este mai mult decât evident cât de ineficient este rezultatul reabilitării „pe bucăţi” a clădirii centrale a Spitalului Judeţean, care s-a realizat doar pe o treime în ultimii 6 ani!

 

  1. La final, cel mai important argument: actuala organizare nu permite dezvoltarea!Nu poţi înghesui la infinit în acelaşi spaţiu mai multe specialităţi!
  • în ultimii ani au fost înfiinţate noi structuri (chirurgia vasculară, cardiologia intervenţională), dar numai sub formă de compartimente, când acestea ar fi trebuit să fie secţii de sine-stătătoare. Acestea au nevoie, în viitorul foarte apropiat, de dezvoltarea unei secţii de chirurgie cardiacă, cu paturi, cu circuite separate, cu săli de operaţii grupate într-un bloc operator specific. UNDE?
  • în urmă cu un an a fost înfiinţat prin aprobare de la Ministerul Sănătăţii (încă doar pe hârtie, dar e un început meritoriu!) compartimentul de transplant renal. La fel, e nevoie de saloane cu paturi, săli de operaţie, laborator, etc. Oare unde va putea exista spaţial în vechile clădiri?
  • secţiile de cardiologie, neurologie şi interne sunt supraaglomerate. În contextul creşterii incidenţei bolilor cardiovasculare, a bolilor cronice şi neurologice, unde să mai tratezi pacienţii, când în prezent sunt câte 8 paturi în salon, iar normativul prevede 4 (hai, maxim 5), iar reabilitarea părţii vechi a spitalului va conduce la scăderea numărului de paturi prin apariţia băilor şi toaletelor în fiecare salon?
  • Unde să mai aduci şi să montezi noi echipamente (al doilea angiograf, angioCT, echipamente pentru radioterapie, etc)?
  • Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean este depăşită ca facilităţi, pe care nici nu le îndeplineşte pe toate conform prevederilor legale. Ea ar trebui dezvoltată. Unde, când la parter a fost relocată, de foarte curând, secţia de hematologie?
  • Absenţa unui heliport funcţional în incinta sau adiacent structurii spitalului „judeţean” este de nerezolvat în actualul context de subdezvoltare al infrastructurii destinate „spitalului” (ca expresie generică) în Braşov, la fel cum de neacceptat este lipsa conexiunilor rapide cu ocolitoarea-autostrada sau aeroportul ce se vor dezvolta cu siguranţă în viitor.
  • Cum să rezolvi absența spațiilor necesare învățământului universitar și postuniversitar (studenți și medici rezidenți), începând cu lipsa unor săli de demonstrații clinice și practice în cadrul secțiilor clinice, de o sală de curs (amfiteatru) suficient de mare ca să cuprindă cei aproximativ 120 de studenți ai unui an de studiu, și terminând cu lipsa cvasi-totală a vestiarelor pentru viitorii și actualii medici în devenire (singurul vestiar existent, de circa 3/4 m, oferind condiții mai mult decât umilitoare de echipare corectă a acestora)? UNDE să le găsești, dacă până și medicilor angajați ai spitalului le-a fost refuzat dreptul de a avea un banal cabinet comun, acestea nefiind prevăzute în schema ”reabilitării” începute acum 5 ani!
  • Spitalul Județean nu are spații pentru organizarea unei/unor biblioteci medicale, fapt de neacceptat în raport cu situația din țările europene. Dar Spitalul Județean are pretenția că poartă denumirea de CLINIC, adică în el se desfășoară activitate universitară!

 

  • Datorită limitelor structurale (pe de o parte) şi unor modificări în structura de proprietate, o parte a clădirilor au fost dezafectate din sistemul de spital braşovean: clădirea Dermato-venerice, clădirea Oncologie (prin dezafectare), clădirea Eminescu-parte a spitalului de Psihiatrie-Neurologie, clădiri ale Spitalului de Pneumo-Ftiziologie (ultimele prin retrocedare), fără a se pune nimic în loc! Această evoluţie a dus la scăderea paturilor de spital în mod constant, în timp ce populaţia deservită a îmbătrânit şi este purtătoarea unor boli cronice multiple şi medical consumptive. Cealaltă parte sunt reabilitate tot cu costul imens al scăderii numărului de paturi (vezi viitoarea „modernizare” a staţionaruui Central al spitalului „judeţean”!
  • Braşovul nu are în structura sistemului de spital un Spital de Recuperare, aşa cum ar fi normal să fie, spital care ar putea fi înfiinţat în staţionarul Central (clădirea 1973!) a spitalului „judeţean”!
Alte articole:   Orele de sport în aer liber se pot desfășura fără mască de protecție

ÎN LOC DE CONCLUZII

Sunt astfel braşovenii loviţi grav în drepturile lor cetăţeneşti privind asigurarea sănătăţii personale şi a membrilor familiilor lor?

Sunt astfel operatorii de turism loviţi în interesul de a dezvolta turismul braşovean, dacă orice operator extern întreabă despre facilităţile publice de asigurare a asistenţei prin servicii de sănătate?

Este Universitatea Transilvania afectată, prin imposibilitatea de a atrage şi mai mulţi studenţi străini plătitori în valută, în lipsa existenţei condiţii proprii de asistenţă medicală publică (care este şi acesta un punct de interes în alegerea centrului universitar)? Au de câştigat studenţii medicinişti şi medicii rezidenţi care se pregătesc în cadrul Universităţii din Braşov, instruindu-se într-un spital modern?

Va crea Noul spital cadrul care să stimuleze atât dorinţa tinerilor medici specialişti de a rămâne în Braşov, cât şi emulaţia necesară pentru specialiştii de mare valoare din întrega ţară pentru a se angaja în Braşov?

Are Braşovul motive să fie locaţia  spitalului regional de urgenţă al Regiunii Centru?

ATUURILE BRAŞOVULUI  (pentru ultimii 5 ani):

  1. Economice: este singurul judeţ din Regiunea Centru: pol de creştere regională, cu excedent export-import, cu priorităţi de locul I
  2. Are cea mai mare contribuţie la PIB-ul naţional dintre judeţele Regiunii. Braşovul e singurul judeţ în care PIB-ul a crescut continuu din anul 2008. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, decalajul între PIB-ul judeţului Braşov şi PIB-ul celorlate judeţe va creşte în favoarea Braşovului.
  3. Judeţul Braşov deţine cel mai mare număr al populaţiei ocupate în industrie, servicii, comerţ şi construcţii.
  4. Cele mai multe unităţi locale active din Regiunea Centru îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţelor Braşov (29,8%)
  5. Este cel mai puternic centru turistic din Regiune, cu cele mai multe capacităţi de cazare din ţară, după Constanţa. Dintr-un total de 1526 structuri turistice aflate în regiunea Centru, judeţul Braşov ocupa primul loc cu 42,3%, în 2012. Cel mai mare număr de turişti străini cazaţi în 2011 s-a înregistrat la Braşov, peste 100.000, cu 30.000 mai mult decât la Sibiu.
  6. Dispune de cea mai mare bază sportivă a Regiunii Centru (exemplul FOTE).
  1. Învăţământ academic şi activitate de cercetare:
  2. are cea mai mare universitate din Regiune şi cel mai mare număr de studenţi. Judeţul Braşov deţine 42,6% din numărul de studenţi din Regiune, urmat de Sibiu (29,3%) – (anul şcolar 2011/2012).
  3. Facultatea de medicină este în topul rezultatelor privind proporţia de rezidenţi din numărul total al absolvenţilor, anual, de peste 5 ani;
  4. 56,4% din numărul total al cercetătorilor din Regiune sunt concentrati la Braşov (peste 1.100 faţă de 350 în Sibiu). Tot aici s-au înregistrat 61,3% din totalul cererilor de brevet de invenţie şi 32,1% din totalul cererilor de înregistrare a mărcilor. (date corespunzătoare anului 2011)

ATUURILE BRAŞOVULUI:  2015

 ECONOMICE

  1. a exportat o treime din mărfurile vândute în afara ţării de firmele din Regiunea Centru
  2. pe primul loc în România ca număr de unităţi turistice
  3. cel mai vizitat oraş de către turişti din Regiunea Centru
  4. pe primul loc în ţară cu 103 produse tradiţionale atestate
  5. Judeţul Braşov deţine primul loc în cadrul Regiunii Centru din punct de vedere al cifrei de afaceri totale (30,3%), urmat de judeţul Sibiu (24,0%). În domeniile de activitate comerţ, construcţii şi industrie, judeţul Braşov a înregistrat, în anul 2011, cea mai mare cifră de afaceri din Regiunea Centru.
  6. Judeţul Braşov ocupa, în anul 2011, locul întâi în cadrul Regiunii Centru la volumul exportului, cu o pondere de 31,7%.
  7. Judeţul Braşov se situează înaintea celorlalte judeţe din Regiunea Centru în ceea ce priveşte ponderea locuinţelor alimentate cu apă şi care dispun de canalizare şi încălzire centrală, dar şi cel mai mare număr de băi în locuinţe.
  8. Braşovul este principalul punct nodal pe transportul de cale ferată şi rutier, cu perspective de dezvoltare în urma construirii autostrăzii Comarnic-Braşov şi a aeroportului.
  1. FINANCIAR-BUGETARE

Locul Braşovului pe HARTA BANILOR din România arată că există resurse şi, mai ales, că pot fi redirecţionaţi banii acolo de unde provin!

Din 100% bani viraţi la bugetul de stat, BRAŞOVUL ÎL SUBVENŢIONEAZĂ CEL MAI MULT DINTRE TOATE JUDEŢELE DIN REGIUNEA CENTRU ŞI  DINTRE ALTE 34 DE JUDEŢE DIN ŢARĂ, primind sub 50% din sumele virate,  asemănător cu  Constanţa, Cluj, Timişoara, Bucureşti şi Ilfov!

  1. LOCAŢIE STRATEGICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ

 Din harta expusă, nu s-ar justifica un spital regional la Tg. Mureş, aflat la o distanţă de doar 110 km de un alt spital regional (Cluj), atât timp cât această distanţă este distanţa standard între spitalul regional şi spitalele de rang inferior deservite.

Alte articole:   Muzeul „Casa Mureșenilor”, provocare inedită pentru brașoveni: Transformările orașului

În acest context, aglomerarea spaţială de tip Cluj-Tg. Mureş nu este de acceptat, fiind evident mai strategică cea prezentată mai jos!

De fapt, relaţia temporo-spaţială a spitalului din Tg. Mureş cu celelalte spitale regionale ar fi următoarea:

  • 111 km (1h 50 min) de Cluj Napoca
  • 335 km (4h 42 min) de Timişoara
  • 333 km (5h 38 min) de Craiova
  • 321 km (5h 29 min) de Iaşi
  • 337 km (5h 13 min) de Bucureşti
  • 565 km (7h 05 min) de Constanţa

           TOTAL: 2002 km (29h 37 min)

              (DISTANŢE RUTIERE: 1 spital între 100-200 km, 4 spitale între 300-400 de km şi 1 spital între 500-600 de km)

 Pentru Braşov spital regional, situaţia ar fi următoarea:

  • 272 km (4h 08 min) de Cluj Napoca
  • 411 km (5h 22 min) de Timişoara
  • 259 km (4h 35 min) de Craiova
  • 307 km (4h 50 min) de Iaşi
  • 167 km (2h 32 min) de Bucureşti
  • 395 km (4h 30 min) de Constanţa

           TOTAL: 1811 km (25h 57 min)

               (DISTANŢE RUTIERE: 1 spital între 100-200 km, 2 spitale între 200-300 km, 2 spitale între 300-400 km şi 1 spital între 400-500 km)

 Mai mult decât atât, relaţia temporo-spaţială a unui spital regional la Tg. Mureş cu spitalele deservite în cadrul Regiunii Centru, ar fi, de asemenea, mai puţin eficientă decât în cazul existenţei spitalului regional la Braşov:

 Tg. Mureş

  • 169 km (2h 35 min) de Braşov (Braşov)
  • 176 km (2h 46 min) de Sf. Gheorghe (Covasna)
  • 142 km (2h 27 min) de Miercurea Ciuc (Harghita)
  • 117 km (2h 12 min) de Sibiu (Sibiu)
  • 120 km (2h 06 min) de Alba Iulia (Alba)

              TOTAL: 724 km (12h 06 min)

 Braşov

  • 169 km (2h 35 min) de Tg. Mureş (Mureş)
  • 34 km (0h 36 min) de Sf. Gheorghe (Covasna)
  • 101 km (1h 35 min) de Miercurea Ciuc (Harghita)
  • 143 km (2h 10 min) de Sibiu (Sibiu)
  • 221 km (3h 05 min) de Alba Iulia (Alba)           N.B.: la 98 km (1h 41 min) de Cluj !

   TOTAL: 668 km (10h 01 min)

CONCLUZII DE ETAPĂ:

  1.  Se observă că distanţa medie de 110 km este depăşită în cazul Spitalului Regional la Tg. Mureş pentru toate locaţiile, în timp ce în cazul Spitalului Regional la Braşov este respectată mai mult decât copios pentru două dintre ele (Miercurea Ciuc, Sf Gheorghe) iar pentru un al treilea (Sibiu), fiind aceeaşi distanţă în timp.
  2. Dacă luăm în analiză diferenţele funcţionale între spitalele arondate la Tg. Mureş în raport cu arondarea lor la Braşov, constatăm o diferenţă spaţială mai mare cu 56 de kilometri în raport cu Tg. Mureş, în timp ce diferenţa temporală este mai mare cu 2 ore. Această discrepanţă indică şi faptul (recunoscut şi de guvernanţi, de altfel) că infrastructura rutieră este de mult mai slabă calitate înspre Tg. Mureş, decât înspre Braşov.
  3. Media distanţei şi a timpului de deplasare sunt, de asemenea, mai mici în cazul Braşovului: 133,6 km (2h 0 min), faţă de 144,8 km (2h 25 min), valoarea medie cu 25 de minute mai mare privind transportul unui pacient la un spital regional fiind imensă în raport cu nevoia absolută a unui caz de urgenţă de a fi preluat cât mai rapid într-un serviviu mai performant.

Un alt argument este cel al populaţiei deservite din imediata vecinătate a Spitalului Regional. Astfel, spitalul regional la Tg. Mureş nu ar prelua de la graniţa lui de nord, nord-vest şi vest nici un pacient, judeţele învecinate fiind deservite de spitalul regional Cluj (Cluj şi Bistriţa-Năsăud) şi, respectiv, Iaşi (Suceava), iar populaţia judeţului fiind asemănătoare numeric (540.500 în 2011-judeţul Mureş), faţă de populaţia judeţului Braţov (550.000), dar la care se adaugă lunar şi peste 100.000 de turişti vizitatori ai judeului şi un număr greu de evaluat al turiştilor de pe valea Prahovei, a căror asistenţă medicală de urgenţă esten asigurată la Braşov (vezi contracte ale tour-operatorilor). De asemenea, numărul studenţilor din mediul universitar braşovean este cu mult mai mare decât la Tg. Mureş, după cum este deja constatată şi o adresabilitate crescândă a pacienţilor din judeţele limitrofe Braşovului care nu fac parte din Regiunea Centru (Argeş, Buzău, Vrancea) ale căror rude studiază sau au studiat la Facultatea de Medicină din Braşov.

III. Riscul seismic la Braşov în raport cu activitatea seismică din România este cu mult mai mic decât la Tg. Mureş, zona Braşovului fiind mai sigură decât cea a Tg. Mureşului (detalii la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului).

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate