Brașovul și Arta camuflării intereselor

Brașovul și Arta camuflării intereselor

mihai costelO recentă declarație a Președintelui CA al concernului Daimler AG, Dieter Zetsche, conform căreia România ar intra în calculele germanilor pentru deschiderea unei noi uzine auto, ar fi normal să ne bucure și să ne dea speranță, nouă brașovenilor.

Iată și temeiul concret al sentimentelor mai sus amintite:

Decizia privind o nouă uzină este un proces foarte raţional în care comparăm toate aspectele legate de nivelul educaţional, disponibilitatea forţei de muncă, logistică, infrastructură, cât de uşor este să faci afaceri în acea ţară, distanţa faţă de furnizori şi clienţi. România poate fi o soluţie. În România avem o experienţă pozitivă datorită fabricii de cutii de viteze, care este una foarte bună. Şi reprezintă un avantaj pentru România  faptul că avem acolo o uzină pentru cutii de viteze“, a spus Dieter Zetsche, preşedintele consiliului de administraţie al Daimler AG.”

În fond de ce nu am deborda de optimism atâta timp cât, în ultimul sfert de veac, am și uitat la câte realizări mărețe am fost martori. Punând interesul național înaintea celui local, în anii ’90 problema reprezentând producția de mașini, tractoare și utilaj greu a fost definitiv „eradicată” la Brașov. De asemenea, infrastructura rutieră (autostrada Comarnic –Brașov), cea aeriană (aeroportul Brașov-Ghimbav) dar și cea feroviară (nodul intermodal Feldioara) au fost Ne-realizate cu maximă seriozitate. Sau poate, interes!

Alte articole:   Cât vor plăti părinții din 2020 pentru copiii care merg la creșele din Brașov

Dacă despre primele două au curs valuri de cerneală, în privința ultimului prezența sa în spațiul informării publicului a fost una mai degrabă discretă. Proiect național de anvergură strategică, realizarea în România a unor facilități intermodale de marfă la Timișoara, Constanța, București, Craiova și Brașov, mult trâmbițat de responsabilii locali dar și cei din Ministerul Transporturilor în 2010, s-a dovedit a fi o altă mare iluzie colectivă administrată de politicienii vremii masei electorale. În privința intermodalului de la Feldioara, oficialii Consiliului Judeţean Brașov spuneau că „va fi la 8 kilometri de aeroportul de laGhimbav. Aceste două investiţii – aeroportul şi nodul intermodal – vor face ca Braşovul să fie principalul centru logistic al României. Proiectul centrului modal de la Feldioara poate fi finanţat din fonduri europene, iar noi la această oră facem demersurile pentru a putea prinde finanţarea pe exerciţiul financiar 2007-2013 […] Dacă se obţine finanţarea, proiectul trebuie implementat până la finele anului 2015„.

De prins, au prins ceea ce se pricep cel mai bine cei de la Consiliul Judeţean Brașov, adică: NIMIC! Nici aeroport, nici nod intermodal. Un nod există totuși – Este cel din stomacul brașovenilor care asistă de prea mulți ani la seria de eșecuri ale administrației locale și județene. Iar dacă mai adăugăm și improbabila autostradă Comarnic-Brașov avem un adevărat peisaj al neputinței și incompetenței, dar și al stării de mințire cronică a locuitorilor acestui județ. În 2015, urmare a interesului presei în legătură cu acest subiect, aceiaţşi oficiali de la Consiliul Judeţean s-au scuzat: „proiectul nu a mai fost inclus în master planul de transport elaborat de Guvern anul acesta, în vederea accesării de finanţări nerambursabile”. Dincolo de scuze și bâlbe au existat însă indicii că responsabilii din Consiliul Județean Brașov au depus cu întârziere documentația proiectului la Ministerul Transporturilor, astfel încât acesta nu a mai intrat în masterplanul de transport, în vederea accesării finațării nerambursabile.

Alte articole:   Până când vor mai fi restricții în trafic în zona Patria

Foarte ciudat este faptul că dacă privim cu atenție la declarațiile justificative ale reprezentanților CJ Brașov și ai Primăriei referitoare la Ne-realizarea Aeroportului (cu tot cu castorii săi aeropurtați) și Autostrăzii (Comarnic-Transfăgărășan–Transalpina-Brașov), dar și cele privitoare la organizarea jocurilor Olimpice de iarna ale Tineretului – 2020 ori Brașov-Capitală Culturală 2021 e.t.c. observăm un tipar comun care se rezumă la câteva etape care sunt inevitabil atinse: planuri de dezvoltare, studii de fezabilitate și de consultanță, sondaje, proiectarea propriu zisă, studii de impact, identificări topo și măsurători cadastrale, mediatizare și promovare și chiar cursuri de pregătire și specializare.

Urmează etapa cea mai complicată: aprobarea. Aici lucrurile, tot inevitabil, se finalizează. De obicei prost! Dar, nu-i așa, factorii de inițiativă locali și-au făcut pe deplin datoria?! Ce dacă lipsește implementarea și finanțarea? Asta este invariabil vina Guvernelor. Iar pentru muncă și răsplată! Altfel cum să trăiască atâtea firme de casă (de vilă)? Sau poate că există aleși ai comunității brașovene care poate au interese și simpatii „indefinite geografic”?

Revenind la realitatea prezentă și la declarațiile Președintelui CA al concernului Daimler AG, nu putem să nu ne gândim la cât ar fi de necesară  o astfel de investiție la Brașov. În primul rând s-ar crea noi locuri de muncă, ținând cont că municipiul nostru are o veche tradiție în industria constructoare de mașini (Roman, Tractorul Brașov e.t.c.). Pentru a genera forță de muncă specializată ar putea fi corelată curricula școlară cu piața muncii conform modelului de mare succes al Școlii Profesionale Kronstadt. În acest context ar putea fi dezvoltate și alte școli profesionale în județul Brașov. Iar tinerii absolvenți ai Facultății de Automobile Rutiere, și nu numai, și-ar putea găsi un loc muncă adecvat pregătirii lor, acasă, la Brașov.

  • Costel Mihai 
  • preşedinte Mişcarea Populară Braşov
Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.

0 Shares
Share via
Copy link
Powered by Social Snap