blog-logo

Cioabă a declanșat „Marea țiganiadă“ în Brașov

Cioabă a declanșat „Marea țiganiadă“ în Brașov

holocaust tiganesc2Efervescență incredibilă în rândul rromilor din Brașov, care își caută la primării acte ale părinților și bunicilor. Toți s-au apucat de făcut dosare, pentru că le-a promis autointitulatul Rege Cioabă că le dă despăgubiri de la statul german.

O cititoare care a învățat la Liceul din Rupea ne-a spus că mulți rromi din Ungra, Rupea, Comăna sau Homorod au început să bată la porțile proimăriilor ca să-și facă dosare. Din păcate pentru ei, nu știu exact pentru ce se dau aceste „ajutoare“, doar că ar terbui să aibă rudele născute înainte de ’44.

Ce promite Cioabă?

Einweihung - Gerichtssaal - Romas - RumänienDorin Cioabă a anunțat că peste 6.000 de etnici romi din România, urmași ai celor deportați în Transnistria în urmă cu 70 de ani, solicită Germaniei să le plătească pensii de urmaș lunare în valoare de 200 de euro, plus o despăgubire de 20.000 de euro, cât ar fi însemnat această pensie dacă ar fi încasat-o în ultimii opt ani.

„Oamenii care sunt în viață, care au lucrat în lagărul din Transnistria, primesc în jur de 200 de euro pe lună. Ei au aprobat să plătească cu opt ani în urmă, în jur de 20.000 de euro, în continuare în jur de 200 de euro, numai pentru supraviețuitori”, a completat Dorin Cioabă. Acesta speră ca „în câteva luni de zile și urmașii supraviețuitorilor din lagărele din Transnistria să primească pensii ca și supraviețuitorii care mai sunt în viață”.

Dorin Cioabă spune că Germania are bani să-i despăgubească pe romii din România. „Bani sunt. Guvernul Germaniei alocă 7,5 milioane de euro, în fiecare an, pentru victimele Holocaustului. Din acești bani beneficiază evreii, ucrainienii, polonezii, rușii, americanii”, a spus Dorin Cioabă.

Întrebat dacă consideră insuficienți banii dați romilor care au muncit în Transnistria, în anii 2000, când fiecare a primit în jurul a 7.000 de euro, Dorin Cioabă a răspuns: „Noi credem că acea plată nu are a face cu ceea ce cerem noi acum. Nu a fost o recunoaștere a Holocaustului, (…) a fost o plată pentru munca forțată”.

Cioabă a susținut că mai sunt în viață, în România, 160 de supraviețuitori romi ai Holocaustului, din cei 35.000 de romi deportați în Transnistria în urmă cu șapte decenii.

Povestea (probabil) a ultimului supraviețuitor al Holocaustului țiganilor

holocaust tiganescTraian Grancsea avea, în 2012, venerabila vârstă de 107 ani: A fost deportat în Transnistria în anul 1941. În exil a pierdut aproape totul: familia, aurul şi speranţa. Datele oficiale spun că, alături de el, Mareşalul Antonescu a deportat alte 25.000 de persoane de etnie romă, dintre care şi-au pierdut viaţa 11.000, majoritatea copii.

Iată un fragment din povestea acestuia, scrisă de colega și prietena mea de la Adevărul, Ramona Găină:

Bătrânul născut în 1905, chiar în ziua de Crăciun, are ochi albaştri, senini, o barbă mare, iar în colţul gurii, o ţigară a luat locul pipei de lemn, din care trăgea cu sete în tinereţe. „A fost greu, doamnă. A fost foarte greu”, îşi începe bătrânul povestea. Mărturisirea lui, spusă la ceas de seară, pe o bancă din Porumbacu de Jos, curge greu, printre lacrimi şi amintiri. În 1941, nu locuia în judeţul Sibiu, ci în Viştea, Braşov. Era un tânăr cu toată viaţa înainte, avea o soţie, doi copii mici, făcea cazane şi covate de fier şi era unul din liderii comunităţii ţigăneşti. Într-o noapte, el şi familia lui s-au trezit cu soldaţii peste ei, au strâns corturile, s-au urcat în căruţe şi au plecat în pribegia grea, către Transnistria.

„Ne-au dus vreo 3-4 luni, pe jos, cu căruţele”, istoriseşte Traian Grancsea povestea exilului care i-a decimat familia şi i-a schimbat viaţa definitiv. După luni de zile pe drum, au ajuns în zona transnistreană, iar bătrânul de acum îşi aminteşte cum a săpat bordeie în pământ pentru tot neamul cărat în pribegie. „Am făcut uşă de salcie bordeiului, am cioplit-o, dar pe urmă soldaţii au luat-o şi au pus-o pe foc, nu te mint”, povesteşte Traian Grancsea.

Ţiganii au pierdut în pribegie tot. Soldaţii le-au luat cai, căruţe, argint şi aur. Promisiunea unei vieţi mai bune, în schimbul aurului moştenit de la străbuni, nu s-a împlinit niciodată. „Am dat destul aur, necontenit, numai să scăpăm. Şi n-am scăpat”, spune bătrânul cu amărăciune.

Dincolo de avuţii, însă, pribegia le-a răpit famiile. Din cei cu care a plecat la drum bătrânul de azi, doar un frate s-a mai întors cu el acasă, viu, în anul 1946. În Transnistria, şi-a pierdut tatăl, sora, prima soţie şi doi copii, iar mama s-a îmbolnăvit de holeră, pe drumul de întoarcere şi a pierit şi ea.

Strănepoţii bătrânului cunosc prea bine poveştile din pribegie. „Ai lui lucrau cu ziua la ruşi, la ce era acolo, îngrijeau animalele şi unul din neamuri, fiind mai flămând, a tăiat efectiv piciorul unei vaci, pentru că nu avea ce să mănânce. Când a aflat rusul, s-a dus dimineaţa în grajd şi a văzut vaca cu piciorul tăiat, i-a luat şi i-a aliniat, pe tatăl lui, pe fratele lui, pe el, unchi, mulţi alţii, i-a pus să întindă palma şi să zică cine e vinovat. Unii dintre ei au luat şi 90 de lovituri la palmă. Din cauză că n-au recunoscut, pe tatăl lui l-au împuşcat nevinovat, de faţă cu toţi ceilalţi”, povesteşte Traian Grancea, unul din strănepoţii bătrânului. Despre anii grei, în care mâncau dovleac înmuiat în făină, cai sacrificaţi de foame sau porumbi aruncaţi în focul bordeielor, bătrânul vorbeşte şi acum cu lacrimi în ochi. Ştie că timpul, oricât de mult s-ar scurge, nu va vindeca rănile niciodată.

„Mureau mulţi de foame şi de frig. Se duceau oamenii în sat, să caute mâncare şi ruşii îi împuşcau pe toţi. Erau grămezi de oameni morţi, unde mureau, acolo îi îngropau. Nu era copârşeu (sicriu, n.r.), îi îngropau direct. Am suferit, numai Dumnezeu ştie”, spune bătrânul, tragând cu sete din ţigara care aproape că îi arde buzele.

Despre deportarea și exterminarea țiganilor în Tansnistria

Teritoriul dintre Nistru şi Bug, parte a Ucrainei Sovietice, a fost ocupat de armatele germano-române în vara anului 1941. În urma unui schimb de scrisori şi tratative realizate între Adolf Hitler şi Ion Antonescu, a fost încheiat acordul germano-român semnat la Tighina la 30 august 1941, prin care acest teritoriu a fost încredinţat spre administrarea statului român, statutul său definitiv urmând să fie reglementat după încheierea războiului.

Alte articole:   Polițiștii din Brașov: Atenție la infractorii care folosesc ,,metoda accidentul''

Administraţia civilă română din Transnistria (cum se numeşte de acum înainte teritoriul dintre Nistru şi Bug), care avea în frunte pe guvernatorul Gheorghe Alexianu, s-a ocupat de normalizarea ordinii publice, a vieţii sociale şi de exploatarea economică a acestui teritoriu. Ea va funcţiona până la 29 ianuarie 1944, când în locul ei s-a instituit o administraţie militară temporară, se arată pe blogul razboiulpentrutrecut.wordpress.com.

Iată câteva adnotări despre țiganii deportați din Brașov:

În continuare vom prezenta un model de tabel-nominal depistat în arhivele istorice, întocmit la 25 mai 1942 pentru recenzarea celei de-a doua categorii de ţigani, cei stabili, care erau etichetaţi„periculoşi şi indezirabili pentru menţinerea ordinii publice”[REMMEL, Franz.Nackte Füsse auf steinigen Strassen. Zur Leidensgeschichte der rumänischen Roma. – Braşov: Aldus , 2003. P. 29]:

Alte articole:   FOTO. Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac prinde contur. Patru igluuri, construite

TABEL – NOMINAL

De numele şi prenumele ţiganilor ce intră în prevederile ordinului telegrafic Nr.38137/1942 al Inspectoratului General al Jandarmeriei
Nr. d/o Numele şi prenumele Domiciliul Membrii din familie Motivul pentru care se supun evacuării
Edu Nicolae Romăncăuţi Cap. familie Se ocupă de furturi
// Evdochia // Soţie
// Leonte // Fiu
// Serghei // Fiu
// Alexei // Fiu
Albu Petre // Cap. familie Se ocupă de furturi
// Sofronia // Soţie Idem
// Ana // Fiică
Edu Vladimir // Cap. familie A activat în organele comuniste
// Parasca // Soţie
// Tatiana // Fiică
Mişcoi Feodor Ediniţa Necăsătorit Se ocupă cu furturi
Bodărlan Efimia Secureni Văduvă Se ocupă cu escrocherii şi furturi, fostă condamnată
Codreanu V. Ana // Cap. familie Idem, fostă condamnată la un an pentru escrocherii şi furturi
Codreanu V. Ion // Fiu Fiind urmărit pentru furturi a dispărut de la domiciliu
Codreanu V. Maxim // Fiu Idem
Lăcătuş Ion // Cap. familie Autor a unor furturi. În prezent la închisoarea din Hotin, în curs de judecată.
Lăcătuş Parascovia // Soţie Se ocupă cu furturi şi escrocherii
Lăcătuş Nedejdea // Cap. familie Se ocupă cu furturi şi escrocherii
// Olga // Fiică –
// Ana // Fiică –
// Eugenia // Fiică –
// Gavril // Fiu –
// Neculae // Fiu –
Coca Nechita Clocuşna Cap. familie Autor a unor furturi. În prezent la închisoarea din Hotin, în curs de judecată.
Coca Tatiana // Soţie Se ocupă cu furturi şi escrocherii
Coca Mariţa // Fiică –
Coca Vasile // Fiu –
Coca Timofte // Fiu –
Coca Sanda // Fiu –
Coca Frosa // Fiică –
Coca Nina // Fiică –
Coca Hareta // Fiică –

  • Se certifică de noi prezentul tabel nominal.
  • Comandamentul Legiunei Jandarmi Hotin (ştampila), Drăgulescu (semnătura)”
Alte articole:   VIDEO Un brașovean, premiat la Gala InvesTenergy

Romii sedentari au fost iniţial supuşi unei trieri, fiind împărţiţi în două grupe convenţionale; în prima au fost selectaţi romii „recidivişti” (condamnaţi pentru crime şi orice fel de delicte, pungaşii de buzunare, borfaşii, toţi cei care nu au o ocupaţie precisă şi trăiesc din furt) împreună cu familiile lor, în total 12 497 persoane.

Ceilalţi ţigani stabili trecuţi pe liste, în număr de 18 941 de persoane, consideraţi de autorităţile române „mai puţin periculoşi pentru ordinea publică”, fiind fără mijloace de existenţă şi trăind numai de pe urma unor câştiguri ocazionale, urmau să fie evacuaţi ulterior, în primăvara anului 1943; dar, înaintarea neaşteptată a armatei sovietice a zădărnicit acest plan diabolic. Pentru deportarea primului grup de ţigani sedentari, iniţial s-a optat pentru utilizarea rutei maritime, pe Dunăre şi apoi pe Marea Neagră, transportarea lor cu vasele în Transnistria urmând să fie finisată în luna iulie 1942.

Însă, până la urmă, din cauza birocratizării excesive a comandamentului militar român, deportarea romilor sedentari a fost amânată către luna septembrie a anului 1942. Operaţiunea de evacuare s-a desfăşurat între 12 şi 20 septembrie 1942, cu nouă trenuri speciale. Pentru a urgenta procesul de evacuare în Transnistria care „a fost amânat peste măsură”, romilor sedentari li s-a permis să ia cu ei numai un mic bagaj de mână; ceea ce rămânea în urma lor (case, vite şi celelalte bunuri materiale) era confiscat în mod abuziv de Centrul Naţional de Românizare [ACHIM, Viorel. Documente privind deportarea ţiganilor în Transnistria. Vol. I – Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2004. P.158-160].

În schimburi acestor bunuri materiale agonisite pe parcursul mai multor generaţii, într-o telegramă cifrată din 3 septembrie 1942, autorităţile române au ordonat ca fiecare persoană evacuată să primească pe durata deplasării „cinci raţii de pâine”:[REMMEL, Franz.Nackte Füsse auf steinigen Strassen. Zur Leidensgeschichte der rumänischen Roma. – Braşov: Aldus, 2003. P.66-68]

Potrivit documentelor acelei vremi, Brașovul a trebuit să asigure 45 de rații de pâine, pentru 9 persoane.

 

Distribuie dacă îți place!
  1. Ceprean Bucur cu ce ajuta in acest demers ?

    Reply
  2. Flaviuse, sa-i sugi p..la in continuare lui Grapa, fie ca te numești Mihai Bârsan, poponar in timpul liber, fie Adi Neag, un cocalar

    Reply
  3. Nu inteleg, de ce Germania ar trebui sa plateasca despagubirile?
    Deportarile au fost facute de catre statul roman, de catre institutiile statului roman (politie, jandarmerie, armata, administratie), cu acordul bisericii si sprijinul larg al populatiei.
    Tiganii din Gorj de ex l-au dat in judecata la CEDO pe regele Mihai, pt ca au gasit dovada implicarii personale al acestuia in deportarea lor: ordinul de deportare semnat olograf chiar de catre el in calitate de sef de stat.
    Detalii:

    http://www.realitatea.net/tiganii-din-gorj-ii-cer-despagubiri-regelui-mihai-la-cedo_933413.html

    http://www.gorj-domino.com/sute-de-tigani-gorjeni-asteapta-despagubiri-de-50-de-miliarde-de-la-regele-mihai/

    (PS. Nu inteleg cum de nu a fost tras la raspundere pt crime impotriva umanitatii si genocid si maretul nostru rege – in cazul in care dovezile prezentate de rromi sunt veridice…)

    Reply
  4. Plecati la munca….tigani imputiti!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate