blog-logo

Ioan şi Valeria Neuvirt au realizat un mic muzeu al artei populare în Turnul Funarilor

Ioan şi Valeria Neuvirt au realizat un mic muzeu al artei populare în Turnul Funarilor

neuvirt1La poalele Tâmpei, într-un peisaj de poveste eşti întâmpinat de familia de meşteri populari Neuvirt. Asemeni unor vremuri demult apuse, ei te aşteaptă primitori să le calci pragul casei. La Turnul Funarilor îşi petrec o bună parte din timp, aşteptând turiştii sau localnicii să le treacă pragul.

Amabili şi simpatici, cei doi soţi se ocupă de manufacturarea obiectelor tradiţionale. De la linguri de lemn sau sculpturi până la obiecte decorative împletite din sfoară şi covoroaşe, toate sunt depozitate în micul muzeu înfiinţat în incinta turnului.

Ioan Neuvirt sculptează şi pictează în lemn de peste 15 ani, iar temele pe care şi le-a ales sunt diverse, însă axate pe sculptura populară. A avut expoziţii atât în ţară cât şi în străinătate. A fost prezent la târgurile de turism sau zilele oraşelor din Braşov, Mediaş, Bucureşti, Sfântu-Gheorghe, Prejmer, Făgăraş, Codlea, dar şi la Nurnberg, Munchen, Franţa sau Cipru.

Alte articole:   Incidența cazurilor de COVID-19 este 5,07 în municipiul Brașov și 4,06 în județ

Meşterul popular susţine că lemnul este considerat materie prin excelenţă, plin de căldură şi personalitate faţă de răceala şi indiferenţa metalului. Lemnul este asociat cu focul sacru, iar această sacralitate a lemnului derivă dintr-o religie cu puternice accente dentrolatrice şi se manifestă la români în multiple forme.

Profesor de sculptură la Palatul Copiilor, Ioan Neuvirt a învăţat de la mama sa ce înseamnă frumuseţea artei populare, în timp ce tatăl său turna în metal. “Aşa am avut parte de exemple pe care să le urmez. Iniţial, prelucrarea primară a lemnului a fost pentru mine o pasiune, pe care nu am ezitat să o valorific. Aşa am început să realizez linguri de lemn, decorate cu motive săseşti sau ungureşti, sărăriţe, cruci sau troiţe din acelaşi material”, ne-a spus meşterul popular.

Alte articole:   O stradă din centrul Brașovului, fără energie electrică

Creatorul popular susţine că a depăşit aria artei populare şi s-a orientat şi înspre sculptură. “Când ai o bucată de lemn în faţă, acesta vorbeşte cu tine. Tu trebuie doar să înţelegi ce mesaj îţi transmite”, afirmă artistul popular.

O mare iubitoare a tradiţiei este şi soţia acestuia, Valeria Neuvirt. Ea realizează împletituri din sfoară (folosind tehnica macrameului), peretare cusute ca şi goblenul, fiind atrasă în special de motivele florale. Chiar dacă lucrează  în domeniul informatic, fiul lor a ales să păstreze tradiţia familiei. El a învăţat de la părinţii săi nu doar să realizeze, ci şi să aprecieze arta populară la adevărata ei valoare. Cu o experienţă de peste 10 ani, ea a fost prezentă la o serie de expoziţii, în ţară.

Alte articole:   Cătălin Nan (FNAP): Vocea părinților trebuie să ajungă la decidenții din instituțiile statului

Valeria Neuvirt susţine că produsele impletite din fibre vegetale păstrează fie autenticitatea pieselor de artă populară, fie valoarea execuţiei manuale a acestor obiecte utile şi decorative. „Constatăm că, în ultimele decenii, acest meşteşug se dezvoltă şi se extinde, lărgindu-şi permanent gama produselor de la cele mai variate obiecte utilitare la produse decorative, piese de mobilier şi pentru decoraţie de interior. Ca atare, considerăm că împletiturile tradiţionale, chiar cu intruziunile de care am pomenit, sunt un izvor nesecat de inspiraţie pentru creatorii populari contemporani, asigurând, ca şi alte domenii ale artei populare, o bază fecundă viitoarelor direcţii din arta decorativă modernă”, ne-a declarat creatoarea populară.

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate