Odiseea construcției aeroportului scrisă de Mihai Pascu

Odiseea construcției aeroportului scrisă de Mihai Pascu
Mihai Pascu

Mihai Pascu

Se vorbește despre aeroportul internațional Brașov de foarte mulți ani, și din păcate pentru noi toți, vorbele nu s-au transformat în fapte, multă vreme.
Am vorbit cu foarte mulți brașoveni în ultimele luni și am sesizat că există o reticență și o neîncredere crescândă în rândul brașovenilor față de acest proiect, mulți dintre interlocutorii mei spunându-mi ferm că ei nu mai cred în acest vis. Din acest motiv am considerat de cuviință să prezint în detaliu stadiul în care ne aflăm cu acest proiect și pașii pe care i-am făcut de când mă ocup personal de acest proiect. Brașovenii merită cu prisosință să fie informați și să știe în per-manență adevărul despre proiec-tele majore ale comunității din care fac parte.
Consiliul Județean Brașov a făcut în repetate rânduri sondaje de opinie pentru a afla prioritățile brașovenilor atunci când se face vorbire de dezvol-tarea durabilă a județului Brașov. În toate aceste sondaje de opinie, în mod constant, brașovenii au desemnat două priorități de dezvoltare: aeroport internațional la Brașov și un nou spital clinic de urgență. Din acest motiv Consiliul Județean a lansat o licitație internațională cu mai bine de 5 ani în urmă pentru a identifica un partener privat care să finanțeze și să opereze viitorul aeroport. Lici-tația a desemnat câștigătoare la acea vreme o firmă canadiană, numită Intelcan, condusă de un om de afaceri de origine română. Această firmă a început demersurile pentru a atrage finan-țări externe în vederea implementării proiectului. A urmat debutul crizei financiare globale, iar băncile care au arătat interes în prealabil, nu au mai răspuns solicitărilor firmei Intel-can. Cu trecerea anilor, șansele de finanțare în condițiile prezentate de către Intelcan s-au redus atât de mult încât Consiliul Ju-dețean a hotărât în 2011 să re-nunțe la parteneriatul cu firma canadiană și să demareze o nouă licitație. La licitația din 2011 s-a prezentat o singură firmă, de această dată o firmă românească, numită UTI, care a acceptat inițial condițiile impuse de către Consiliul Județean pentru iniți-erea proiectului. De ce acest interes scăzut pentru proiectul aeroportului și de ce o singură firmă participantă la licitație, în condițiile în care multe firme străine procuraseră caietul de sarcini? Răspunsul este dat de o constrângere legală impusă de guvernul României. Guvernul a pus la dispoziția Consiliului Județean Brașov pentru proiectul de construire a aeroportului o suprafață de teren de 200 ha din domeniul public al statului (fostul centru de cercetare al cartofului, pe teritoriul administra-tiv al Ghimbavului). Condiția impusă de guvern la momentul acordării acestei facilități Con-siliului Județean a fost impusă de argumente de ordin strategic și militar. Mai exact guvernul a impus regula care spune că în momentul în care pista de decolare-aterizare a viitorului aeroport este construită, indiferent dacă cel care a construit este o entitate publică sau privată, pista va trece automat în proprietatea statului român. Această condi-ție a creat mari probleme poten-țialilor investitori privați externi, care se vedeau în situația de a investi bani privați în aeroport, dar parte din acești bani privați, care se regăseau în construcția pistei, erau transferați în proprietatea statului român. Practic această condiție a redus interesul investitorilor străini, astfel încât la licitația din 2011 am avut un singur ofertant. Firma UTI, bucurându-se de lipsa competiției, a încercat să transfere majoritatea riscurilor de operare către Consiliul Județean Brașov pentru a-și diminua riscurile proprii. Comisia de lici-tație a Consiliului Județean Bra-șov (din care făceam și eu parte) a considerat în septembrie 2011 că toate aceste condiții impuse de UTI privind preluarea riscurilor de către Consiliul Ju-dețean sunt păguboase pentru autoritatea publică și periclitează implementarea proiectului, motiv pentru care procedura de licitație a fost anulată.
Din acel moment am regândit strategia de abordare a proiectului, astfel încât să facem proiectul atractiv pentru inves-titorii privați și să asigurăm bancabilitatea proiectului. Astfel am hotărât să demarăm o primă licitație pentru construirea pistei de decolare-aterizare asigurând fondurile dintr-un credit bancar, după care să lansăm o a doua licitație pentru identificarea unui partener privat care să finanțeze restul lucrărilor care sunt interesante din punct de vedere al unui partener privat.
Licitația pentru proiectarea și construirea pistei a fost demarată în decembrie 2011, dar guvernul Boc, prin șefa de la acel moment a ANRMAP (doamna Cristina Trăilă) a blocat în repetate rânduri procedura cu singurul scop ca proiectul să nu fie demarat înainte de alegerile locale din iunie 2012. Nu întâmplător, zic eu, ANRMAP a aprobat lansarea licitației cu o zi după alegerile locale din iunie 2012, când s-a aflat rezultatul zdrobitor al USL la alegerile locale. Astfel, licitația a fost publicată în sistemul electronic național în iunie 2012.
În iulie 2012, colegii mei din Consiliul Județean mi-au acor-dat încredere și m-au ales vice-președinte al Consiliului Jude-țean, iar președintele Consiliului Județean, domnul Aristotel Căncescu, în prima mea zi de exer-citare a drepturilor de vicepre-ședinte, mi-a încredințat responsabilitatea managementului proiectului aeroportului interna-țional de la Brașov.
Ce am făcut de atunci? Primul lucru pe care l-am demarat a fost cel de a rezolva problemele de ordin juridic al terenului necesar construirii întregului aeroport. Statul român dăduse Consiliului Județean 200 ha în folosință pentru aeroport, dar configurația geografică a Țării Bârsei face posibilă aterizarea aeronavelor dintr-o singu-ră direcție, astfel încât mai trebuia să achiziționăm niște terenuri pentru pistă. Din acest motiv am apelat la legislația care permite expropierea de terenuri pentru proiecte de utilitate publică, am consemnat sumele necesare expropierilor dintr-un credit luat de către Consiliul Județean Brașov și am procedat la expropieri. Am despăgubit atât proprietari persoane fizice, cât și orașul Ghimbav, astfel încât să asigurăm întreg terenul necesar construirii pistei. Urmare acestui proces anevoios, ne mândrim astăzi că întreg terenul necesar construirii aeroportului se află în proprietatea sau în folosința Consiliului Jude-țean, degrevat de sarcini și întabulat cu un număr unic în Cartea Funciară.
În consecință, cu fondurile Consiliului Județean s-a rezolvat problema juridică a terenului, s-a nivelat tot terenul necesar aeroportului și s-a îngrădit mare parte din suprafața alocată aeroportului. Acest efort financiar depășește suma de 5 milioane euro. Al doilea pas important a fost cel de a convinge Ministerul Mediului să bugeteze în continuare lucrările de deviere a pârîului Beselcin și de îndiguire a pârâului Bârsa, lucrări care cad în sarcina Administrației Bazinale a râului Olt, dar care are nevoie de finanțare de 4,2 milioane euro.
Am atras asistență juridică pentru a rezolva contestațiile și problemele juridice care ar fi putut împieta bunul mers al lici-tației pentru construcția pistei și chiar ne-am apărat în diferite in-stanțe poziția, ca urmare a re-petatelor contestații apărute în timpul licitației. Am dovedit buna noastră credință și am câștigat toate procesele contestatarilor, astfel încât după o intensă luptă cu cei care doreau să blocheze proietul, am reușit să semnăm în decembrie 2012 contractul de proiectare și exe-cuție pistă cu firma brașoveană Vectra Service. În noiembrie și decembrie, în plină campanie electorală pentru alegerile par-lamentare, toți candidații bra-șoveni la Parlament au afirmat cu tărie că vor susține finanțarea proiectului aeroportului de la Brașov. Marea mea dezamăgire a fost să văd că în bugetul pe 2013 nu a fost cuprins nici un leu pentru aeroportul de la Brașov. Norocul nostru a fost că am știut, alături de președin-tele Căncescu, să ne gestionăm sărăcia și să păstrăm în conturi 6 milioane de euro pentru con-strucția pistei, astfel încât proiectul să nu fie blocat.
Vectra a demarat proiectarea, iar astăzi, la momentul apariției acestui prim număr al ziarului nostru, proiectul pistei este finalizat și așteaptă avizul Autorității Aeronautice Civile Române. Imediat după acest aviz, care va fi dat în luna aprilie, se vor demara lucrările efective de construire a pistei. Conform caietului de sarcini, lucrările au termen de finalizare 12 luni de la demararea construc-ției. Consider că la acest moment nimic nu ne mai poate împiedica să avem pista aeropor-tului de la Brașov la anul pe vremea asta. Pista va avea o lun-gime de 2820m și o lățime de 45m și costă 12,7 milioane de euro + TVA (prețul cel mai mic ofertat la licitație). Aceste caracateristici ale pistei vor permite aterizarea la Brașov a avioanelor de mediu-curier tip Boeing 737, respectiv Airbus 320. În paralel cu această licitație, pentru construcția pistei am făcut o strategie detaliată pentru abor-darea restului investiției care in-clude restul suprafețelor de miș-care (Apron și cale de rulare Alfa), terminal și construcții co-nexe pentru un aeroport care poate acomoda 4 aeronave în același timp și poate deservi 1 milion de pasageri începând cu al 6-lea an de operare. Acest tip de aeroport poate oferi județului Brașov și regiunii potențialul de dezvoltare absolut necesar pentru orice plan de dezvoltare sectorial al zonei.
Pentru restul construcțiilor, dorim să organizăm în urmă-toarele luni și să lansăm a doua licitație prin care să concesionăm unui partener privat serios operarea aeroportului în condi-țiile în care partenerul privat fi-nanțează restul de 60 milioane de euro, bani necesari finalizării „la cheie” a aeroportului Bra-șov. Am avut în acest sens dis-cuții detaliate cu investitori din SUA, Israel, Italia, Germania, Franța, Țări din Orientul Mijlociu și China. Am pregătit pentru aceste discuții materiale detaliate privind oportunitatea și riscurile pe care un investitor privat trebuie să le ia în consi-derare. Eforturile noastre și profesionalismul abordării au fost apreciate în mod real de către investitorii străini. Președintele Căncescu a reușit performanța de a atrage în proiect ROMAT-SA SA, care va finanța toate echipamentele de zbor ale aeroportului (12 milioane de eu-ro) și va asigura operarea aeroprotului cu personal de specialitate. Nu în ultimul rând mă mândresc, fără modestie, că am reușit să construiesc o echipă de profesioniști dedicați, experți în achiziții, drept, aviație, urba-nism, proiectare, marketing și advertising, echipă care îmi sus-ține zilnic lupta pentru construc-ția aeroportului. Decanul de vârstă al acestei echipe, dar princi-palul meu susținător este domnul general (r) Georgescu, fost director al IAR Ghimbav, căruia îi mulțumesc în mod special.
Cel mai mare suporter al meu rămâne președintele Consiliului Județean Brașov care crede cu adevărat în acest proiect și care în data de 3 iulie 2012, în prima mea zi de vicepreședinte mi-a spus un singur lucru: „Mihai, noi doi în echipă vom face aeroportul ăsta”. Al doilea mare susținător al proiectului este actualul ministrul al energiei și președintele PSD Brașov, dom-nul Constantin Niță, care a afir-mat constant că mă va susține pe tot parcursul implementării proiectului. Al treilea mare susținător al meu a fost mass-media brașoveană, care a relatat cu acuratețe toate demersurile mele, de când sunt vicepreșe-dinte, pentru continuarea proiec-tului. Mulțumesc, pe această cale, tuturor colegilor din presa brașoveană care mă ajută obiectiv să merg mai departe.
Dragii mei brașoveni, au fost clipe grele prin care am trecut și problemele mari abia acum încep. Ceea ce vă pot spune este că voi folosi întreaga mea experiență de 20 de ani de lucru în Consiliul Județean Brașov, dar mai ales voi folosi încăpățânarea de a dovedi că vorbele devin fapte atunci când ai o echipă adevărată lângă tine.

  • Mihai PASCU
  • Vicepreședinte Consiliul Județean Brașov
  • Manager de proiect „Aeroport Internațional Brașov-Ghimbav”
Alte articole:   Mai multe străzi din Tărlungeni, fără curent electric, în perioada următoare, timp de câteva ore pe zi
Distribuie dacă îți place!
Loading...
loading...
  1. Mihai Pascu,mai taie din ele coane, hai las-o jos ca macane.Si cu mentorul Cancescu la fel. Scriem 23 de ani dupa 89. Prin 92 s-a pus deja problema unui aeroport la Brasov. Au trecut multi ani de atunci si nimic…..In 89 Brasovul era singurul oras mare ( cu o fabrica de elicoptere si aeronave diverse recunoscute international) fara un aeroport civil.
    Toate orasele mari din romanica draga aveau aeroporturi, numai leaganul aeronauticii romanesti-Brasovul NU. Si dupa 23 de ani tot NU. Toti politicienii brasoveni din acesti 23 de ani sa-mi su.g. pixul. Profitori ordinari !!!

    Reply
  2. Numai de s-ar face.Berceanu, aspous cu ceva timp in urma, ca nu este necesar aeroportul in Brasov pt. ca se vor face autostrazi.Nici aeroport, nici autostrazi.

    Reply
  3. Minciuna, cel mai prost presedinte de CJ, acum 2 ani a reusit sa atraga doar 20.000 euro din banii UE.

    Pt aeroport e o mizerie, a inaugurat lucrarile de 2 x, are un site oficial in care gasesti stiri din ziare si nu ceva concret. Vreau sa vad si eu poze din proiect, dar nu aia facuta in paint.

    Reply
  4. pascule te stie(a) toata saguna de golanas de doi bani ! valea, canta la alta masa ! Ti-am promis ca iti mut falca, tie si lu’ derbedeul de dragne, o sa ma tin de cuvant ! Papagalu’ dreaku ! Voi nu sunteti in stare sa aveti grija de drumurile judetene, te-ai dus la Rupea, nu ti-e rusine, golanashule, sa puneti o latrina in incinta cetatii Rupea ? Il lingeti in coccis pe antonescu, sa va dea niscaiva firimituri, dobitocule ! Fata aia de jmecher tot ti-o aranjez intr-o zi, golanashule !

    Reply
  5. Saptamana asta e deja "saptamana viitoare". Au inceput lucrarile la aeroport?

    Reply
  6. Ești în datorii, aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a îmbunătăți crește afacerea dvs., ați fost refuzat de către banca dvs., vă faceți griji nu mai vine aici o oportunitate de doamna Nora Mildred, contactati via (noramildred.loans@hotmail.com)

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate