Cultivatorii de sfeclă de zahăr, salvați de fabrica din Bod

Cultivatorii de sfeclă de zahăr, salvați de fabrica din Bod

Sfecla-de-zaharProducătorii de sfeclă de zahăr din Brașov spun că reușesc să se mențină pe profit în ciuda majorării prețurilor la input-uri. Norocul e fabrica din Bod, care preia producția direct din câmp și le dă bani pentru irigații.

Chiar dacă rămân după achitarea cheltuielilor doar cu subvenția pe hectar ca profit, agricultorii spun că măcar scapă de grija valorificării producției care este preluată integral, chiar din câmp, de fabrica de zahăr de la Bod, Brașov. În acest fel, aceștia nu mai sunt nevoiți să investească și în spații de depozitare.

”Cu desfacerea stăm bine că ne preia toată producția fabrica de zahăr de la Bod chiar din câmp. Fabrica de la Bod are contracte să cumpere sfecla de pe vreo 2.500 de hectare în Brașov, plus de pe alte 5.500 de hectare în Covasna. Mai mult, ne finanțează integral să ne dotăm cu sisteme proprii de irigații”, a declarat pentru Agrointel, Mircea Dumitru, un producător din Brașov care cultivă sfeclă pe 100 de hectare.

”Desfacerea chiar nu mai este o problemă pentru noi pentru că vin cei de la fabrica Bod și ne preiau producția chiar din câmp. Din acest motiv sfecla este mai profitabilă decât alte culturi pe care le mai cultivăm pentru că nu avem nevoie să investim în spații de depozitare. Fabrica Bod ne ajută cu sisteme de irigații. Au venit la noi și ne-au oferit bani să ne cumpărăm sisteme de irigații pe care să le plătim apoi în trei ani fără dobândă”, a spus, la rândul său, Radu Taus, un agricultor care cultivă 80 de hectare cu sfeclă tot în Brașov.

Costurile pe hectar ajung cam pe la 7.000 de lei, cam cât primesc și pe sfeclă, susțin producătorii. Salvarea vine de la subvenția pe hectar, chiar dacă a fost redusă.

”Producem cam 50 de tone la hectar în medie. Anul trecut am avut 56 de tone. Costurile pentru un hectar de sfclă se ridică la 7.000 de lei și cam tot atât luăm pe sfeclă. Abia dacă rămânem cu subvenția pe profit. Norocul nostru este că a crescut prețul la zahăr. Profitul scade vertiginos de la an la an odată cu scumpirea input-urilor și, în plus, ne-au mai și redus subvenția pe hectar. De la 650 de euro am mai rămas cu 495 de euro. Prin comparație, în Olanda, subvenția pentru sfeclă este de aproape 1.000 de euro. Ne-ar merge mai bine dacă nu ne-ar pune Guvernul tot felul de tălpi. Am ajuns să plătim impozit pe subvenție”, a adăugat Mircea Dumitru.

Semne bune pentru acest an

”Media la noi este pe undeva pe la 30 de tone la hectar. Sunt și suprafețe de unde scoatem 50-60 de tone la hectar. Anul trecut am avut cam 35 de tone. Am avut noroc de o ploaie chiar în octombrie înainte de recoltare și s-a mai hidratat sfecla. Anul acesta sperăm la o recoltă bună, dar, după cum se spune, până nu ai grâul în hambar nu e al tău. Așa că e greu de spus”, continuă Radu Taus.

El a arătat că un cultivator de sfeclă se poate menține pe linia de plutire doar dacă negociază bine cu producătorii de input-uri de la care cumpără întodeauna pe datorie.

”Sfecla este pretențioasă. Prețul îngrășămintelor a crescut, ierbicidele s-au scumpit, dar prețul la motorină ne omoară până la urmă. Cum să ieși pe câmp cu tractorul cu motorina la 6 lei litrul. Până anul trecut primeam o subvenție de 1,2 lei pe litru. Era bună că te duceai cu facturile și încasai banii. Dar ne-a scos-o UE la sfârșitul lui 2012. Singura noastră șansă este să te înțelegi cu furnizorii de input-uri să plătim toamna. Pe lângă faptul că facem agricultură, am devenit și negociatori. Am terminat de plătit inputurile pe anul trecut abia acum în aprilie”, a mai spus Taus.

Agricultorii spun că, deocamdată, se concentrează pe prețurile în creștere la inputuri și nici măcar nu se gândesc să cumpere terenurile pe care le lucrează acum în arendă.

”Nici nu-mi trece prin cap să mă gândesc să cumpăr pământ pentru că în Brașov terenul se vinde la metru pătrat, nu la hectar ca în alte părți. Prețul variază între 2-3 euro și 5 euro pe metrul pătrat. De unde să avem 50.000 de euro ca să dăm pe un hectar?”, se întreabă Mircea Dumitru.

De aceeași prere este și Radu Taus. ”Nici nu se pune problema cumpărării de teren în Brașov. E ultima mea problemă. Oamenilor le-au intrat în cap niște prețuri în urma boom-ului imobiliar, iar acum e greu să le mai scoți din cap. Cu toate acestea, mai ales pe lângă drumurile naționale, se tot schimbă proprietarii”, a conchis Taus.

România produce circa 90.000 de tone de zahăr din sfeclă față de o cotă anuală de 109.164 tone zahăr din sfeclă alocată de UE. La aceasta se adaugă 329.636 tone de zahăr brut din import folosit pentru rafinare. Anul trecut, suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr s-au ridicat la 25.000 ha. În prezent, în România există patru companii pe piață, din care una singură are capital românesc (fabrica din Bod). Celelalte trei au acționariat austriac, francez si german.

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate

0 Shares
Share via
Copy link
Powered by Social Snap