Un tenor braşovean, pe scenele Europei

Un tenor braşovean, pe scenele Europei

De când era mic şi-a dorit să cânte. A debutat la serbarea de sfârşit de an, la şase ani, cu “Trecea fanfara militară”, a lui Dan Spătaru, la Şcoala nr. 11, de pe strada Lămâiţei, unde locuieşte şi acum.

Păinţii lui Mircea Vanca, Petre, fost mecanic de locomotivă (l-a luat Dumnezeu lângă el), a vrut să-l vadă inginer, dar mama, Rozalia, care a lucrat o viaţă la ONT, a rămas discretă întotdeauna şi i-a lăsat mână liberă.

De la şcoala generală 11, s-a transferat la Şcoala de Muzică, unde a început la clasa de flaut, instrument care i-a rămas prieten pe tot parcursul vieţii. Liceul l-a început la zi, la nr. 4 (Informatica de astăzi).

Un moment de cumpănă în viaţă

Viaţa i-a luat alt curs brusc, după ce tatăl său a fost condamnat la închisoare de comunişti. „Tata era mecanic pe Orient Expres. Unul dintre acari, bătrân, a uitat să aprindă felinarul, iar trenul a deraiat pe câmp. Au fost mulţi răniţi şi câţiva răniţi. Tata a fost acuzat că trebuie să intuiască că este posibil să fie stins semnalul. A făcut zece ani de puşcărie. Şi acarul a fost închis. A murit după un an. M-a afectat foarte mult acest eveniment, care a avut loc în data de 1 octombrie 1966, între Crăciunel şi Bucerdea, lângă Teiuş. Din păcate, nici în ziua de astăzi, tata nu a fost reabilitat şi a plecat cu această supărare în mormânt. Aşa au fost vremurile. Ne-au confiscat casa, ne-au luat din casă…”, povesteşte Mircea.

În acest context, a trecut la seral. În paralel, a început cursurile de canto, la Şcoala Populară de Artă, cu profesorul Nicolae Bârsan, “un om deosebit şi ca om şi ca profesor”.

Alte articole:   Până în 4 septembrie brașovenii pot solicita înscrierea în Registrul electoral pentru alegerile locale
 1974, anul decisiv al carierei

“Cu Sandu Albiter mă ştiam de ceva vreme, eu apărând cu flautul în diverse spectacole şi trupe din Braşov. Sandu mi-a propus să fac parte din «Grup 74». Făceam repetiţii la Casa de Cultură  a Studenţilor de la Rectorat, în beci. Acolo am făcut primele spectacole”, spune Mircea. La acea vreme, Braşovul “colcăia” de talente: Titi Iancu, Adrian Ordean, Tiberiu Minea, Ţâcă – Dan Gheorghe, George Irimescu, Daniel Proca, Paul Panait, Heinz Golner şi alţii: “Am avut şansa să lucrez cu ei la momente diferite ale vieţii”.

Tot în acest an, la Sibiu, a avut parte de un vis împlinit: a debutat în jazz alaturi de Harry Tavitian şi Florin Gârbacea, percuţie, pe scena Festivalului de Jazz de la Sibiu. “Am cântat în jam-session, cu Johnny Răducanu, cu Mihai Berindei, tatăl saxofonistului Ştefan Berindei, cu Marius Pop”.  Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate: a fost invitat la TVR, la emisiunea realizată de Catinca Ralea.

La acea vreme, jazz-ul nu era foarte popular, iar în 1975 s-a întâlnit cu un alt braşovean, Gheorghe Gheorghiu. Evident, de la jazz, următorul proiect a fost muzica folk. Au debutat împreună la începuturile  Cenaclului Flacăra, în “epoca” Mircea Florian, Anda Călugăreanu, Evandro Rossetti – un italian care făcea studiile în România, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dan Chebac sau Sorin Minghiat.


La Cenaclu a stat până în 1978, de unde a pleca la „Serbările Scânteii Tineretului“, unde erau Lucian Avramescu, Roşu şi Negru, Caramitru, George Mihăiţă sau Cristian Ţopescu şi Elena Cârstea. “În general, cei care părăseau Flacăra, plecau la Avramescu. Era mai multă democraţie, Păunescu nu admitea niciun fel de frondă”, spune Mircea Vanca.

Alte articole:   Spărgătorii profesioniști au venit acasă și au dat mai multe lovituri, ca în filme. Cum operau?
Totul a durat până în 1985, când a plecat din ţară

În 1982, Securitatea nu i-a mai permis să plece din ţară. Trei ani s-a luptat să primească avizul. “Norocul a fost că Elena Ceauşescu dorea, la acea vreme, să scape de liber profesionişti. Dar mi-au pus şi o condiţie. Să renunţ la cetăţenie. Acum sunt cetăţean francez”.

“În Franţa, am făcut, timp de şase ani, de toate. Am supravieţuit. Şansa a apărut când Disney Land Paris căuta artişti pentru deschiderea parcului de atracţii, în 1991. A fost o întâlnire teribilă. La prima audiţie, când mi s-a dat o partitură pentru a fi interpretată la prima vedere, am văzut în colţul din dreapta sus un  nume care mi se părea familiar: Vasile Şirli (compozitor). Auzisem de numele acesta, dar nu îl cunoşteam personal. După audiţie, care a fost o reuşită, am cunoscut persoana, care a devenit şeful meu direct, fiind directorul muzical de la Disney Land, post pe care îl ocupă şi astăzi. Între noi s-a instalat o relație de respect și prietenie, care există și în ziua de azi. În timp, pentru că ştiam opt limbi străine, am devenit asistentul acestuia, şi ţineam legătura cu muzicienii veniţi din toate colţurile lumii”, povestește braşoveanul.

Pe marile scene

În 1993 s-a întâlnit cu Viorica Cortez, aceasta enorma artista a Operei Mondiale, moment de cotitură pentru dumul lui muzical.

Alte articole:   ANM: Caniculă, dar și furtuni în următoarele zile

“Am început să studiez cu doamna Cortez şi cu prietena ei, Aneta Pavalache, o altă profesoară de excepţie. Aceste două mari doamne ale operei m-au determinat să merg pe acest drum, care niciodată nu a fost uşor. După nouă luni de cursuri intensive, am fost admis la un concurs la Opera din Nantes, unde am fost angajat doi ani, în corul Operei. Apoi, m-am prezentat la Opera Naţională din Paris, unde am fost finalistul concursului, tot pentru cor. Acolo am lucrat si studiat timp de şase ani. Au urmat ani de muncă, sperând să ies din cor, dar nu am reuşit, şi am continuat pe această cale: Opera din Geneva,Strasbourg, Luxemburg, Amsterdam, Valencia, Barcelona, Theatre de Champs Elisee, Montpellier, Bordeaux, Nancy, Capitole de Toulouse. Am cântat pe scenă cu Placido Domingo, Samuel Ramey, Monteserat Caballer, Leontina Văduva, Angela Gheorghiu, Marcelo Alvarez, Roberto Alaggnia“.

A rămas român şi braşovean, chiar şi fără cetăţenie

Mircea Vanca face acum demersuri să-şi recapete cetăţenia română. “Pentru că am rămas român şi braşovean chiar şi fără cetăţenie. Practic, astfel este legalizată o situaţie de facto”. Mama lui, care are 85 de ani, fratele și nepotul, Mircea Florin, sunt motivele pentru care a revenit acasă, la Brașov.

Vorba poetului, Mircea a mărturisit că mai are “un singur dor”: să ofere un spectacol braşovenilor…

CLICK pe poze pentru a le mări!

 

Distribuie dacă îți place!
Loading...
loading...
  1. […] Despre tenorul brașovean Mircea Mickaël Vanca, povestea lui și alături de care dintre celebritățile lumii a cântat pe scenă, newsbv.ro a scris aici! […]

    Reply
  2. […] Acestea vor fi interpretate de tenorul braşovean Mircea Vanca, care a făcut spectacol pe mai multe scene din lume, şi care va fi acompaniat în această seară de pianista Operei Braşov, Anamaria Negrea. Mircea Vanca este braşoveanul care, după ce a trăit aproape 30 de ani în Franţa, s-a întors acasă, unde visează să facă într-o zi un spectacol mare. Povestea acestuia o găsiți AICI. […]

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate