blog-logo

Tunelurile sunt în trend la Brașov

Tunelurile sunt în trend la Brașov

Primarul Brașovului, George Scripcaru, a descoperit o nouă  minune tehnică: construcția de tuneluri. Recent, a lansat ideea de a face două tuneluri pe După Ziduri, despre care am scris AICI. Despre finanțarea acestui nou proiect, edilul nu a precizat nimic.

Însă, edilul a mai cochetat cu ideea de a scormoni munții din Brașov. În 2007, primarul George Scripcaru declara că va începe construcţia unui tunel rutier menit să descongestioneze traficul auto din oraş spre Poiana Braşov, idee vehiculată încă din anii ’70. Tunelul urma să aibă cam 500 de metri lungime şi să fie construit la o adâncime de 10-12 metri. Tunelul urma să pornească din apropierea carierei din Bartolomeu, la intrarea în Braşov dinspre Sibiu, pe DN 1, şi dinspre Piteşti, pe DN 73A, şi să ajungă pe Drumul Poienii, în zona „Belvedere”.

Proiect abandonat

În privinţa necesităţii tunelului, George Scripcaru declara, în 2007, că, „în felul acesta, toţi cei care vor să ajungă în Poiană, venind de la Sibiu sau Piteşti, vor avea la dispoziţie o cale mult mai scurtă şi nu vor mai aglomera circulaţia prin oraş”.

Alte articole:   Dosar penal pentru o posibilă fraudă electorală, la Predeal

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, a revenit în 2010, și a spus că finanţarea este cauza abandonării acestei idei. „În tunelul respectiv trebuiau să fie amplasate şi mai multe reţele de utilităţi. Din cauza crizei, zona nu s-a mai dezvoltat, aşa că reţeliştii au renunţat la idee, iar costul ar fi trebuit suportat doar de bugetul local. Lucru pe care nu ni-l permitem în acest moment„, a spus Sorin Toarcea. Se pare că aceeași criză nu mai pune probleme construirii noilor tuneluri, acum, în an electoral.

Tunelul pe sub Tâmpa, moştenire din anii ’40

Un proiect străvechi, din anii ’40, menit să fluidizeze traficul braşovean, propunea săparea unei galerii în Tâmpa. Pentru fluidizarea traficului, deputatul Constantin Niţă (PSD) a relansat, în urmă cu vreo opt ani, ideea săpării tunelului pe sub Tâmpa. Pasajul subteran, conform proiectului, ar trebui să facă joncţiunea dintre cel mai nou cartier al municipiului, Valea Cetăţii, de centrul istoric.

La începutul anilor ’40, autorităţile de la acea vreme şi-au pus problema săpării unui  tunel pe sub Tâmpa, care să facă legătura între oraşul vechi şi cartierul  Valea Cetăţii. Din cauza izbucnirii războiului, proiectul a fost abandonat, după primele încercări de sfredelire.

Alte articole:   PNL câștigă Rupea și Predealul, la 10 voturi. USR câștigă Victoria

n vremea comunismului, când în Valea Cetăţii au avut loc ample lucrări de construcţie (respectiv ridicarea a peste 10.000 apartamente), problema tunelului a ieşit din nou pe tapet: Apare ca imperios necesară străpungerea muntelui Tâmpa cu un tunel„, se menţiona în presa de atunci.

În viziunea planului din 1979, străpungerea s-ar fi realizat în partea estică, paralel cu străzile Constantin Dobrogeanu Gherea şi Tâmpei.Conform documentaţiei tehnice, lungimea pasajului rutier subteran era de 842 metri, cu o lăţime de 9,8 metri şi înălţimea de 7,65 metri.

Cantitatea rocii excavate estimată era de 100.000 metri cubi, iar cost total al lucrărilor, la nivelul anului 1989, se cifra la 163 milioane de lei. Potrivit specialiştilor Consiliului Judeţean Braşov, în 2003, suma a fost estimată la aproape 11 milioane de euro.

Cel mai lung tunel CFR din România, la Brașov

Imediat după primul război mondial, guvernul postbelic a avut ca prioritate dezvoltarea de noi rute care să lege zonele ţării. Unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte viza construcţia căii ferate care să lege Braşovul de Dobrogea prin pasul Buzăului, tăind munţii printr-o reţea de tuneluri. Trei dintre acestea au fost construite chiar la Teliu.

Alte articole:   Mihai Cîmpeanu a câștigat Primăria Codlea

Lucrările începute în 1924 au durat aproape 5 ani, însă rezultatul a fost uimitor. pentru că unul dintre tuneluri avea să rămână până în ziua de astăzi cel mai lung din ţară (4.369 m) şi-n plus de asta, calea ferată era prevăzută a fi dublă şi electrificată – soluţie revoluţionară în epocă. O lucrarea de asemena amploare nu s-a putut face însă fără sacrificii.

În zi festivă, fericit nevoie mare, pentru că îşi văzuse proiectul dus la bun sfârşit, inginerul şef s-a suit pe podiumul festiv cu două fire în mână pentru a conecta tunelul la reţeaua electrică. Printr-un scurtcircuit nefericit, tunelul şi-a luat atunci partea de jertfă umană.
Cei mai superstiţioşi dintre localnici încă mai cred că în tunel a rămas fantoma inginerului, cei mai optimişti însă văd alte lucruri în tunel.

Distribuie dacă îți place!
  1. Sa-i dea Dumnezeu putere sa o faca si pe asta. Scripcaru este un om care a dus Brasovul unde nu credeam ca este posibil. Orasul nr1 turistic al romaniei, cel mai frumos oras din tara, civilizat si european. Doamne ajuta!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate