blog-logo

Festivalul „Musica Coronensis“, in memoriam Rudolf Lassel

Festivalul „Musica Coronensis“, in memoriam Rudolf Lassel

A IX-a ediţie a Festivalului „Musica Coronensis“, organizat de Biserica Evanghelică C.A. din România – Parohia Braşov şi Ambasada Germaniei la Bucureşti, se va afla sub semnul aniversării a 150 de ani de la naşterea renumitului muzician braşovean Rudolf Lassel.

Biserica Neagră va găzdui duminică, 9 octombrie, de la ora 17.00, concertul coral susţinut de Corurile evanghelice reunite din Berna şi Zürich (Elveţia),  sub conducerea dirijorului Johannes Günther.

Programul prezentat de muzicienii din ţara cantoanelor va cuprinde piese din ere şi stiluri diferite, de la muzica gregoriană, baroc şi până la cea contemporană. Pe lângă piesele corale, orga Buchholz a Bisericii Negre va răsuna în interpretarea organistului braşovean Steffen Schlandt. Vor putea fi ascultate lucrări ale comopozitorilor: Cosmas Alder, Loys Bourgeois, Jan P. Sweelinck, Johann Sebastian Bach, Ronald Bisegger, Hans Peter Türk, Kurt Meier şi Regina Waldmeier.
Biletul de intrare la concert va costa 6 lei.

Oferta culturală va fi una diversă, ce va include muzică de cameră şi vocal-instrumentală, lansare de CD şi dezvelirea plăcii comemorative Rudolf Lassel.

Din dorinţa de a face cunoscut cine a fost Rudolf Lassel, vă punem la dispoziţie în continuare biografia sa, aşa cum am primit-o din partea Bisericii negre şi cum este găsită în teza de doctorat a domnului Steffen Schlandt (Muzica de orgă în bisericile evanghelice din Braşov şi Ţara Bârsei. Instrumente, personalităţi muzicale, manuscrise – Braşov, 2011)

„Rudolf Lassel s-a născut într-o familie care a preţuit foarte mult cultura şi avea să-l determine de mic să se ocupe de învăţarea pianului şi apoi a teoriei muzicale. Printre profesorii săi îi putem aminti mai întâi pe bunicul său, Franz Lassel, pe Johann Hedwig, (fiul compozitorului Johann Lucas Hedwig), Friedrich Lurtz (cantorul Bisericii Negre) şi pe Ottomar Neubner (regens chori al bisericii Catolice din Braşov). La gimnaziul evanghelic (azi Liceul Johannes Honterus) pe care l-a absolvit în anul 1880, Rudolf Lassel a scris deja primele compoziţii prin anii 1876-1877. După bacalaureat, el a plecat la Leipzig pentru a studia teologia şi psihologia. După un an însă a renunţat la aceste materii şi s-a înscris la data de 22 aprilie 1881 la Conservatorul de Muzică. Acest conservator a atras studenţi din întreaga Europă datorită calităţii profesorilor săi. Printre studenţii prezenţi la Leipzig o dată cu Lassel îi putem găsi şi pe braşovenii Gheorghe Dima şi Iacob Mureşianu. Rudolf Lassel a fost elevul lui Salomon Jadassohn (compoziţie şi teorie), Johannes Weidenbach (pian), Heinrich Klesse (canto), Carl Piutti şi Robert Papperitz (orgă). Aprecierile profesorilor la adresa lui Rudolf Lassel sunt consemnate în foaia şcolară de absolvire şi nu se limitează doar la un calificativ, ci evidenţiază explicit calităţile şi competenţele sale. La examenele de absolvire din 19 mai 1882 şi 28 aprilie 1882 desfăşurate la Biserica Sf. Nicolai din Leipzig, Rudolf Lassel a interpretat Preludiul şi Fuga în la major de J.S.Bach şi propriul Preludiu şi Fuga în do minor. Întoarcerea în Transilvania s-a produs după 7 iulie 1883, dată la care a primit diploma de absolvire.
Până să primească postul de organist la Biserica Neagră, Lassel a fost profesor la gimnaziul evanghelic din Bistriţa unde a reuşit să ridice nivelul muzical, mai ales în domeniul vocal, în cei 2 ani de activitate. Postul de la Braşov a devenit liber, datorită faptului că Hermann Geifrig (predecesorul lui Lassel) a fost internat la un ospiciu de psihiatrie şi a trebuit să renunţe la post. Dintre primele măsuri care au îmbunătăţit calitatea muzicii de orgă consemnăm adoptarea unui repertoriu mult mai vast axat pe doi poli importanţi: muzica lui J.S.Bach şi muzica romantică (atunci contemporană). Calităţile de organist ale lui Lassel au fost imediat remarcate şi astfel instrumentul din Biserica Neagră a putut din nou să răsune la posibilităţile sale reale. Postludiul după slujbă a primit o însemnătate mult mai mare fiind anunţat cu câteva zile în avans în paginile ziarului „Kronstädter Zeitung”. Interesant ne pare astăzi faptul că muzica de orgă al lui Mendelssohn, pe care Lassel a cunoscut-o la Leipzig, nu apare în repertoriul adoptat. Orga Buchholz din Braşov este azi recunoscută drept un instrument de referinţă pentru această muzică. Spre deosebire de programele de astăzi, concertele de orgă din acea vreme au inclus deseori doar părţi dintr-o compoziţie. Transcripţiile diferitelor teme din alte genuri muzicale s-au bucurat de o mare popularitate. Calitatea de bun improvizator la orgă al lui Rudolf Lassel este astăzi principalul handicap pentru a-l cunoaşte mai bine pe planul compoziţilor de orgă. Din păcate sunt păstrate doar cele două compoziţii mari pentru orgă solo: PRELUDIUL ŞI FUGA ÎN DO MINOR şi FANTAZIA pe coralul „EIN FESTE BURG IST UNSER GOTT”(O cetate puternică este Dumnezeul nostru). Un preludiu de coral pe tema TE DEUM (Grosser Gott wir loben dich / Dumnezeule mare Te lăudăm) şi 121 de preludii mici de coral sunt incluse în cartea de corale publicată în anul 1900 la Sibiu.

Alte articole:   5 elemente de bază de luat în considerare înainte de a înființa o afacere de comerț electronic

Orga a fost folosită şi în două compoziţii importante ca instrument principal: „Die Leidensgeschichte unseres Herrn” (Patimile după Matei) şi „Busslied”(Cântecul căinţei).  În iulie 1912 Lassel a cântat un concert în care a improvizat pe tema coralului „Mai aproape de Tine, Doamne/ Closer to you, o Lord” – ca amintire pentru victimele naufragiului de pe Titanic din aprilie 1912 şi un exemplu elocvent pentru arta improvizaţiei. Au mai existat şi alte ocazii în care Lassel a putut să uimească publicul cu imaginaţia sa bogată şi arta registraţiei.
Contactele sale cu Casa Regală de la Bucureşti au început o dată cu concertele de pian şi orgă din Castelul Peleş, unde a cântat pentru regina Elisabeta. Două dintre poeziile ei au fost transpuse pe muzică de Lassel. Construcţia orgii Rieger din castelul Peleş este de asemenea legată de numele lui Rudolf Lassel.

Alte articole:   Primăria a anunțat că închide circulația rutieră pe strada Cerbului!

Aportul lui Rudolf Lassel la dezvoltarea muzicii de orgă din Braşov este dat mai ales prin concertele sale de orgă, în care a generat în rândul publicului interesul pentru acest gen de muzică, care nu fusese foarte popular. Includerea în postludiul slujbei religioase a unei piese reprezentative şi cererea presbiteriului de a cânta înainte de slujbă un preludiu pentru „înălţarea sufletelor” justifică interesul crescut pentru muzica de orgă. Totodată instrumentul din Braşov era în acea vreme (din 1839 până în anul 1914) cel mai mare din Transilvania şi oferea posibilităţi de interpretare practic nelimitate. Cererea lui R. Lassel formulată după 1914 de a modifica orga înspre sistemul pneumatic (referindu-se la nou construita orgă pneumatică din Sibiu) a rămas din fericire nerezolvată. Dorinţa de a modifica tribuna orgii, pentru a permite corului şi orchestrei să cânte din faţa orgii nu a putut fi îndeplinită decât în anul 1923, la 5 ani de la moartea sa.

Alte articole:   ALDE Brașov - campanie de prevenirea cancerului la sân

Întreaga sa activitate muzicală a gravitat în jurul Bisericii Negre. Corul de elevi înfiinţat de el în anul 1894 (Schülerkirchenchor) după modelul corului din Biserica Sf. Toma din Leipzig (Thomaner) a participat la îmbogăţirea slujbelor religioase şi i-au permis lui Lassel să abordeze un repertoriu bogat şi valoros. Prima cantată de Bach care s-a cântat la Braşov în anul 1907 (Wachet auf ruft uns die Stimme BWV 140) a fost cântată de către acest cor de tineri. Apariţiile acestui cor la diferitele ocazii din Braşov şi Ţara Bârsei au fost un impuls şi pentru alte comunităţi de a crea astfel de coruri. La reuniunea bărbătească de cântări (Männergesangsverein) a fost primul dirijor între anii 1889-1902.

Cu acest cor şi împreună cu corul de tineret a reuşit să cânte la Braşov oratoriile „Elias” de Mendelssohn şi „Creaţiunea” de J.Haydn. Activitatea sa pedagogică a cuprins orele de muzică la gimnaziu (pentru care a redactat un manual în 5 volume cu cântece populare şi religioase) şi ore particulare de muzică la materiile pian, canto şi orgă.
Prin Rudolf Lassel repertoriul abordat la Biserica Neagră s-a îmbogăţit cu lucrările pentru orgă de J.S.Bach şi în domeniul vocal cu şcoala romantică cu precădere cea germană. Înfiinţarea corului de tineret precum şi colaborarea acestuia cu corul bărbătesc au constituit premisele viitorului cor Bach, care avea să se formeze în anul 1933.

Elevul său cel mai cunoscut a fost Paul Richter, care i-a urmat calea şi a studiat la Leipzig în locul unde Rudolf Lassel începuse în anul 1881.

Distribuie dacă îți place!
  1. […] imnul lui Honterus, compus de Rudolf Lassel în anul 1898. Mai multe despre Rudolf Lassel, CITIŢI AICI Articole […]

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.