În data de 17 octombrie 2003, Conferința Generală a UNESCO, reunită la Paris, a deschis spre semnare Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
Convenția este instrumentul legal prin care Statele Părți își asumă obligația de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum și tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenție, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, țara noastră fiind al 30-lea stat care a devenit Parte la Convenție, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal.
România a construit un sistem întreg de protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, prin acte normative, instituții și organisme specializate, susținute de autorități administrative și academice. Se lucrează la Repertoriul patrimoniului cultural imaterial din România și la Inventarul național al acestui patrimoniu, se iau măsuri concrete pentru salvgardarea acestuia, se promovează valorile naționale ale patrimoniului imaterial, în pofida climatului economic nefavorabil din ultimii ani.
Totodată, mai multe elemente din România sunt înscrise de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității:
2005/2008 – Ritualul Călușului/ Căluș Ritual
2009 – Doina
2012 – Ceramica tradițională de Horezu
2013 – Colindatul de ceată bărbătească
2015 – Jocul fecioresc din România
2016 – Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova
2017 – Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie
Elemente de patrimoniu cultural imaterial din România:
- Obiceiul tradiţional al Cucilor
- Procesiunile populare de la Mânăstirea Moisei cu ocazia sărbătorii “Sfânta Mărie Mare” (Adormirea Maicii Domnului)
- Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc
- Taraful tradițional
Tradiția creșterii cailor de rasă lipițană din România - Transhumanța carpatică, parte a vieții pastorale tradiționale
- Jocul de Oină
- Horitul, horile si horitorii din Campia Transilvaniei
- Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România
- Vioara cu goarnă din zona Bihor – tehnici de construcție și utilizare, repertorii muzicale și interpreți
- Hora de pomană
- Cultura fânului: cunoștințe și practici tradiționale privitoare la realizarea fânului din pajiștile semi-naturale, zona montană și submontană a Munților Carpați
- Practici culturale tradiționale asociate zilei de 24 iunie: Sânzienele și Drăgaica
Sursa: muzeultaranuluiroman.ro, patrimoniu.ro
Sursa foto: Firicel Radu Catalin – practici de Sanziene
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!