Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România prin Legea nr. 160/2013.
Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, alcătuită oficial în 2008, potrivit Convenției (astăzi este recunoscută drept Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității), conține în prezent un număr de 391 de elemente, înscrise prin decizie a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natura și la univers, tehnici legate de meștesuguri tradiționale.
România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu următoarele elemente:
Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO șapte situri culturale:
bisericile din Moldova,
Mănăstirea Horezu,
satele cu biserici fortificate din Transilvania,
cetățile dacice din Munții Orăștiei,
centrul istoric al Sighișoarei,
bisericile de lemn din Maramureș,
peisajul cultural minier Roșia Montană),
două situri naturale (Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei).
Si pe Lista Patrimoniului Imaterial:
ritualul călușului,
doina,
ceramica de Horezu,
colindatul de ceată bărbătească,
Feciorescul de Ticuș (jocul fecioresc)
meșteșugul covoarelor tradiționale (tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova),
Mărțișorul (practicile tradiționale asociate zilei de 1 Martie).
Despre „Feciorescul de Ticus” denumit de UNESCO „Lad’s dance” („Jocul flacaului”, n.r.), dansul „Feciorescul de Ticus”, specific comunitatii din Ticusul Nou – o localitate situata la 70 de kilometri de Brasov, parte din comuna Comana, din Tara Fagarasului -, este practicat de barbati cu varste cuprinse intre 5 si 70 de ani, cu diverse ocazii. Unul dintre conducatorii dansului antreneaza grupul, in timp ce un al doilea dicteaza ritmul, potrivit site-ului unesco.org Intre participanti se afla dansatori romani, dar si maghiari si romi, obiceiul contribuind la dialogul social si intercultural.
Dansul ajuta barbatii tineri sa isi consolideze statutul in comunitate, mai ales in randul fetelor si familiilor acestora, in vederea casatoriei.
În prezent, România pledează pentru înscrierea cămășii cu altiță, piesa de bază a costumului popular femeiesc de sărbătoare, în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Sursa foto: hotnews Feciorescul de Ticuș (jocul fecioresc)
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
Noutăți RAPID și pe canalul de Telegram: Abonați-vă AICI