În 28 iunie 1919, intelecetuali români din Brașov și Țar Bârsei au ținut o consfătuire în Casa Sfatului pentru înființarea primului „Club politic” al românilor din Brașov.
Protopopul Brașovului, dr. Vasile Saftu, fruntaș al Partidului Național Român, a deschis adunarea, arătând „necesitatea unui club politic care să se ocupe de toate chestiunile de importanță politică ce ating interesele românilor din județul Brașovului”.
Ideea a fost acceptată de toți și s-a procedat la alegerea membrilor, precum și a comitetului executiv. Între membrii clubului erau și „țăranii fruntași din Brașov și din toat satele”, ceea ce era, pentru Gazeta Transilvaniei de la acea vreme, „garanția de trăinicie a clubului”.
Comitetul executiv a fost format din dr. Vasile Saftu, președinte, Dumitru Marcea, secretar, Petru Popovici, i. Peteu, Șt. Popovici, Ion Clopoțel, Ilie Cristea, Axente Banciu, dr. Alexe Sulică, dr. Vasile Glăjariu, N. Balea, dr. A. Dobrescu, dr. T. Sbârcea, se. n. Stinghe, dr. Șt, Stinghe, I. Prișcu, Vasile Mereț, A. Ciortea, dr. P. Debu, D. Căpățână, G. Baboie, dr. C. Moga, V. Popea (Satulung), părintele I. Sântion (Cernatu), I. Comănescu (Codlea), părintele I. Ludu (Prejmer), Dumitru Greceanu (Hărman), Virgiliu Pop (Cristian), Toma Giurgiu (Purcăreni) și părintele Ioan Nan (Râșnov).
După ce aprecia constituirea clubului ca fiind făcută pe baze democratice, gazeta românească brașoveană arăta că, prin funcționarea acestuia, se aștepta „să se lecuiască mulțimea relelelor ce persistă aici”. Clubul erea prezentat ca „un organ al opiniei publice, un organ de inițiativă, de control și de concurs în caz de necesitate”, iar „necesitatea clubului este foarte evidentă când ne gândim că până aici am trăit într=un fel de haos fiind încrezute aproape toate situațiile politice unor persoane care nu puteau fi trase la răspundere”.
Fondatorii primului club politic din Brașovul interbelic credeau în schimbarea acestei situații: „De aici încolo clubul își va aduna toate datele, va culege toate informațiile, și nu va mai lăsa n voia hazardului cursul lucrurilor obștești”. În acest sens, „Gazeta Transilvaniei” prezenta cazul numirii sasului Teutsch în funcția de notar public de către Consiliul Dirigent.
Pronit din dorința unor intelectuali români brașoveni de a privilegia propria comunitate etnică, clubul politic din județul Brașov anunța că inițiază „o politică corectă față de sași”. După ce erau asigurați că vor fi respectate principiile de echitate și toate angajamentele luat ela Alba Iulia, sașii brașoveni erau avizați să intre în legături cu clubul politic românesc și „să renunțe la trimiterea de delegațiuni la Sibiu cu scopul de a determina Consiliul Dirigent să ia atutudini exclusiviste, adică numai pe placul sașilor”.
Lista membrilor clubului și a comitetului executiv nu era definitivă. Fondatorii anunțau că „se va reveni asupra ei, completându-se cu noi persoane de reputație bună”.
