Cine sunt stăpânii patrimoniului din Brașov? Cât pierde Primăria din scutirea de taxe și impozite?

Cine sunt stăpânii patrimoniului din Brașov? Cât pierde Primăria din scutirea de taxe și impozite?

Newsbv.ro vă va prezenta, în exclusivitate, cine stăpânește patrimoniul din municipiul Brașov, în special cel din Centrul Istoric. Zeci de imobile sunt scutite de taxe și impozite locale, iar altele sunt evaluate la valori de inventar de câțiva lei! Vă dați seama că impozitul pentru acestea este inexistent.

Într-un context în care împărțirea cașcavalului bugetar de la București se face cum se face, iar găurile de la bugetele locale se acoperă, pe cât posibil, cu fonduri nerambursabile, taxele și impozitele locale sunt una dintre sursele sigure și principale de venituri.

Revenind la subiectul acestui articol-pilot, impozitele pe teren și pe clădiri fac diferența. Nu o dată am scris, atât eu cât și colegii  din presă, că trebuie să facem ceva ca să aibă și Brașovul un Centru Istoric renovat, proaspăt, un loc de referință pe harta lumii, pentru că îl avem pe Dracula în ajutor ca brand.

Hățișul birocratic și legislativ nu permite Primăriei să repare fațade (asta daca se obțin acordurile de la Direcția de Cultură) dacă sunt proprietate privată. Dar nici proprietarii postrevoluționari nu au avut, de cele mai multe ori, altă grjiă decât să pună mâna pe cât mai multe imobile, iar apoi să le lase în paragină.

Dar, culmea este că proprietarii multor imobile nu numai că nu le îngrijesc, dar nici nu plătesc impozite la Primărie… Iar sumele neîncasate de Primărie sunt de ordinul milioanelor de euro anual.

Alte articole:   Se deschide pârtia de săniuș

SIF Transilvania, un capitol aparte în această poveste

Un caz aparte îl constituie societatea SIF Transilvania. Aceasta s-a văzut stăpână pe mai multe proprietăți, după revoluție, pentru simplu motiv că, comuniștii, au pus în inventarul contabil al societății Aro Palace de astăzi, mai multe imobile și terenuri, luate cu japca de PCR din patrimoniul comunității.

SIF Transilvania, sub oblăduirea unui comunist de marcă la Steagu Roșu și fost senator FSN, Mihai Fercală, a adus acest patrimoniu la limita dezastrului. Cetățuia de pe Dealul Straja a fost închisă și e în paragină. Din fericire, municipalitatea a declanșat un proces, iar instanțele de judecată au constatat că că acest monument istoric de marcă pentru Brașov nu aparține unei firme, iar administrația locală așteaptă formalitățile finale pentru ca Cetățuia să fie adusă la viață.

Un alt imobil stăpânit de Aro Palace este Cerbul Carpatin (pe vremuri Casa Negustorilor). Iar aici ne referim la întregul complex: de la restaurantul celebru unde se țineau nopțile Cerbului de Aur, până în spate, la „Gaura Dulce” sau „Curul Cerbului”, cum spuneau bătrânii.

Casa Negustorilor este un monument de arhitectură care a fost ridicată între 1541-1547 de Apollonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Brașovului, Lukas Hirscher.

Apollonia Hirscher a fost o femeie care a ţinut mult la comunitatea în care a trăit şi nu a urmărit doar să se îmbogăţească. A întemeiat mai multe fundaţii şi a donat o mare parte din averea ei pentru locuitorii cetăţii. Printre aceste donaţii se numără „Casa Negustorilor“, imobil situat la colţul Pieţei Sfatului şi a străzii Hirscher, care îi poartă numele…

Alte articole:   Persoană lovită de locomotivă, care i-a prins mâna sub o roată

Bisericile, după Revoluție, au pus stăpânire pe Centrul Istoric al Brașovului. Și nu numai

Trebuie spus de la bun început că bisericile primeau, în urmă cu câteva secole, averi care să le permită să funcționeze nu doar religios. În țară, biserica plătea dascălii, se îngrijea de școli ș.a.m.d.

După Revoluție, bisericile au început procese costisitoare cu statul pentru recuperarea averii confiscate de comuniști. La această oră, bisericile sunt principalii jucători imobiliari de pe piață, iar legislația le permite să facă jonglerii prin care să nu plătească taxe și impozite locale. Vorbim despre imobile situate în buricul târgului declarate la valoare de inventar de câțiva lei, pentru care nu se plătește niciun impozit. Prin comparație, vecinii acestora scot din buzunar, anual, sute sau mii de lei.

Pe de altă parte, nu trebuie generalizată acuzația că bisericile sunt puse pe căpătuială. Se mai fac și gesturi creștinești sau mai sunt și așezăminte sociale. Dar acestea, prin ONG-uri de asistență socială care trebuie și acreditate, asta dacă doresc, pot obține chiar și de la Primărie finanțări neramburasabile pentru cămine de bătrâni, de exemplu…

Peste 10,5 milioane de euro, valoarea de inventar a proprietăților cultelor

Conform documentelor pe care le deținem la această oră, cultele au declarat că au în proprietate imobile a căror valoare de inventar (subl. n. – care este valoarea reală de piață…) însumată este de 48.305.627,39 de lei, adică peste 10,5 milioane de euro.

Alte articole:   #motivesadonezi pentru HOSPICE Casa Speranței

Din acest total, sunt scutite la plată proprietăți în valoare de 21.443.350,64 de lei (adică 44,39%), iar pentru restul se plătesc taxele și impozitele aferente.

Practic, la bugetul local se încasează 9.198.862 de lei (aproximativ 2 milioane de euro). O sumă ridicolă, în contextul în care pentru locuințe precum una din Piața Sfatului valoarea de inventar este de 5 lei nu se plătește impozit. Sau pe strada Republicii 23,o5 lei ori în strada Prundului 9,54 de lei…

Vom reveni,  în fiecare zi, cu averile declarate ale cultelor, ce proprietăți dețin, ce impozite plătesc, și pentru care sunt scutite de plata impozitelor.

NOTĂ: Ne delimităm de demersurile politicianiste și ale unor „oengiști” de bine care au ca scop decredibilizarea cultelor. Este vorba strict de o analiză administrativ-economică!

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.

0 Shares
Share via
Copy link
Powered by Social Snap