Bugetare participativă la Brașov și autobuze școlare pentru elevii din clasele primare

Conceptul de bugetare participativă a început să fie implementat și în România în orașele mari din Transilvania.  Prin bugetarea participativă locuitorii unei localități primesc putere directă de decizie asupra unei părți a bugetului local. La Brașov, locuitorii municipiului pot participa astfel în mod direct la gestionarea banilor orașului obținuți din impozite și taxe prin depunere de proiecte și pot decide prioritățile de investiții pe cartiere, dacă propunerea de implementare a Bugetului Participativ va fi acceptată de Consiliul Local Brașov.

Proiectele depuse trebuie să se încadreze într-unul din următoarele domenii:
1. Alei, trotuare şi zone pietonale;
2. Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei;
3. Spații verzi și locuri de joacă;
4. Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.).
5. Proiecte culturale și educaționale, inclusiv cele care vizează infrastructura școlară sau edificiile culturale;
6. Brașovul, oraș digital.
Chiar dacă propunerea poate fi încadrată în mai multe domenii, deponentul trebuie să opteze pentru domeniul pe care îl consideră cel mai potrivit.

Fiecare propunere (proiect) trebuie să aibă un cost total de cel mult 150.000 euro (inclusiv TVA). Sunt orașe în care nu există limită financiară, dar proiectele însumate care trebuie implementate nu trebuie să depășească procentul stabilit din valoarea bugetului localității. Se poate avansa un procent de 5% din bugetul Municipiului Brașov. (La Cluj-Napoca nu s-au blocat pe o sumă sau procent anume, dar cam acesta este procentul standard în orașele unde bugetarea participativă este implementată). Se pot finanța un număr de 10 sau 15 proiecte, fiecare proiect având o valoare de maxim 150.000 Euro (inclusiv TVA). În funcție de asta se poate corecta și procentul aferent Bugetării Participative din cadrul Bugetului Consolidat al Municipiului Brașov.

Pot participa la procesul de bugetare participativă cetăţenii care locuiesc, muncesc sau studiază în Brașov şi au vârsta de cel puţin 18 ani, sau de către orice asociație sau ONG care acționează în Brașov. Cei care doresc să participe trebuie să se înscrie în platforma bugetării participative care trebuie creată fie ca site de sine stătător, fie ca secțiune separată pe brasovcity.ro.
Cetățenii pot trimite propuneri de proiecte prin intermediul Bugetului Participativ și pot decide prin vot proiectele care vor fi incluse în bugetul campaniei de bugetare participativă de anul viitor, stabilind astfel prioritățile de investiții pe cartiere. Cu alte cuvinte, mai mult decât consultare cetățenească, Bugetul Participativ presupune și transferul către brașoveni a responsabilității decizionale pentru un procent de 5% alocat din bugetul de investiții al municipiului.

Criteriile care trebuie îndeplinite sunt:
a. Să corespundă unui obiectiv de interes general.
b. Să fie sau să poată fi asimilate unei investiţii aflate în aria de competenţă a Primăriei Municipiului Brașov şi care vizează un spaţiu public.
c. Să nu intre în aria altor programe ale Primăriei Municipiului Brașov cum sunt finanţările destinate ONG-urilor, structurilor sportive etc.
d. Să nu fie contrare sau incompatibile cu planuri sau proiecte ale municipalităţii aflate în derulare.
e. Să nu aibă un caracter comercial sau publicitar.
f. Să nu aibă un caracter politic sau etnic.
g. Să nu genereze cheltuieli de funcţionare importante (plata unor drepturi de autor etc.) după implementare.
h. Să fie clar delimitate spaţial şi să nu fie prea vagi.
i. Să se încadreze în bugetul maxim alocat unui proiect.
Propunerile vor fi luate în considerare în mod corespunzător cu condiția respectării criteriilor de eligibilitate. Fiecare participant poate depune maxim o propunere pentru fiecare domeniu, prin platforma bugetării participative.

Etapele proiectului:
Bugetul participativ funcționează în trei etape distincte:
Pasul 1: se depun proiectele de către orice persoană majoră care locuieşte, munceşte sau studiază în Brașov, sau de către orice asociaţie sau ONG care activează în oraş.
Pasul 2: se evaluează proiectele de către un grup de lucru format din reprezentanți ai administraţiei locale, ai comunității locale și ai organizațiilor nonguvernamentale , din punctul de vedere al fezabilităţii tehnice şi economice, proces în urma căruia se selectează până la 30 de proiecte eligibile. În cea de-a doua fază de vot, fiecare cetățean înscris pe platforma bugetării participative poate alege şase proiecte (câte unul pentru fiecare dintre cele şase domenii stabilite). Primele trei proiecte clasate în ordinea numărului de voturi din fiecare domeniu vor intra automat în a doua etapa de vot, iar restul în funcție de numărul de voturi, indiferent de domeniul din care fac parte).
Pasul 3: se votează  proiectele de către locuitorii Brașovului, proces în urma căruia se selectează, din lista celor 30 de proiecte eligibile, cele 15 care vor fi finanţate şi implementate de către autorităţile publice. (dacă vom decide că 15 sunt prea multe, selecția de la pasul 2 va cuprinde un număr de 20 de proiecte).
Se pot crea ateliere participative pe fiecare cartier sau pe fiecare domeniu care să aducă în dezbaterea publică proiectele propuse care pot suferi modificări sau adaptări pe parcurs, dar care nu schimbă în mod radical ideea proiectului. Acestea încurajează participarea prin prezentarea și discutarea propunerilor cetățenilor.

Autobuze școlare pentru elevii din clasele primare, unul dintre posibilele proiecte

Traficul din centrul Brașovului este grav afectat de către părinții care își transportă copiii la școală. Se poate implementa un proiect de bugetare participativă asemănător celui din Cluj și în urbea noastră, prin crearea unor trasee de autobuze destinate elevilor din clasele primare, cu circuit închis, prin care aceștia pot fi îmbarcați din stațiile cele mai apropiate de locuința lor. Se pot crea 4-5 trasee care să plece din cartierele mari ale Brașovului și care să aibă punct terminus școlile din centru. Elevii pot fi însoțiți și de părinți, iar fiecare autobuz va avea câte un polițist local care va veghea la siguranța lor. Se evită astfel situațiile în care la ora 8:00 ajung pe străduțele și așa înguste din centru sute de părinți cu mașini mai mari sau mai mici, care-și lasă copiii cât mai aproape de unitatea de învățământ și astfel se creează ambuteiaje pe perioada anului școlar.

Mihai Codruț Nanu

 

 

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.