Brahms, la sala Patria, sub bagheta dirijorului Dumitru Goia

Brahms, la sala Patria, sub bagheta dirijorului Dumitru Goia

Filarmonica Brașov, va prezenta joi, 17 mai 2018,  de la ora 19.00, la Sala Patria, Concertul Simfonic în programul căruia se vor regăsi apreciate compoziţii ale compozitorului  romantic prin atitudine şi sensiblitate, J. Brahms:

  • Uvertura  Tragică op . 81
  • Concert pentru vioară și orchestră în Re major op. 77
  • Simfonia a IV-a în mi minor op. 98

În acompaniamentul Orchestrei Simfonice, condusă de dirijorul DUMITRU GOIA, evoluează violonista SIMINA CROITORU.

 Creaţie …şi colaborări

Brahms şi-a înscris numele în istorie ca autor de muzică de cameră, concertantă, simfonică, vocal-simfonică. Îl recunoaştem pe Brahms în compoziţiile de anvergură, impregnate de cerebralitate, dar şi în dansurile ungare pe care nici nu le-a încadrat în lista opusurilor sale. A fost un bun pianist, realizând premiera multor lucrări din creaţia sa. A lucrat cu unii dintre cei mai importanţi performeri ai timpul său, inclusiv pianista Clara Schumann şi violonistul Joseph Joachim. Multe din opusurile sale au devenit lucrări nelipsite din repertoriul de concert al zilelor noastre.

„Muzica lui nu este strălucitoare, ci adâncă, ea satisface spiritul… O muzică frumoasă, bogată şi abundentă, care este şi o şcoală fără egal pentru orice compozitor” a scris George Enescu în capitolul „Idolii mei” din cartea sa de amintiri. Brahms este adesea considerat atât un tradiţionalist, prin aspiraţia spre echilibrul şi proporţia formei, cât şi un inovator, romantic prin atitudine şi sensiblitate.

Muzica lui este adânc înrădăcinată în structurile şi tehnicile de compoziţie moştenite de la Bach şi Beethoven, fiind departe de ideea programatismului atât de utilizată în epoca romantică. Pornind de la aceste venerabile structuri germane, Brahms avansează, într-un idiom romantic, abordări îndrăzneţe pentru armonie şi melodie. Deşi muzicii lui Brahms i s-a reproşat şi faptul că este prea greu de cântat, prea academică, ascultătorii acelor vremuri spunând chiar că – ritmurile partiturilor le provoacă rău de mare – ea a reuşit să impresioneze şi să fie o sursă de inspiraţie pentru nume sonore ale muzicii din generaţia următoare, cum ar fi Edward Elgar sau Arnold Schönberg.

Născut în Hamburg (7 mai 1833), într-o familie luterană, Brahms a dus o viaţă lipsită de evenimente, călătorind destul de puţin. Tatăl său, contrabasist, este cel care a descoperit, pe când Johannes avea şase ani, că fiul său posedă un talent muzical extraordinar şi auz absolut. La 10 ani, Brahms cânta la pian în public, iar la 20 de ani compusese deja o serie de lucrări pentru instrumentul său preferat. Deşi nu s-a ostenit prea mult ca să-şi popularizeze muzica, a devenit un lider al scenei muzicale în Viena, acolo unde şi-a petrecut o mare parte din viaţa profesională şi unde de altfel a şi murit în 1897.

DUMITRU GOIA

 Dumitru Goia s-a născut la Sângereii Vechi (Republica Moldova), în anul 1942.

Începând cu anul 1971 studiază muzicologia la Conservatorul de Stat din Leningrad (Sankt – Petersburg), iar în anul 1973 începe studiul dirijatului simfonic și de operă în cadrul conservatorului cu același nume. În anul 1978 începe studiile postuniversitare în cadrul „Hochschule fur Musik und Darstellendekunst”, Viena (Austria).

În paralel cu studiile menționate mai sus, Dumitru Goia activează ca asistent la Conservatorul de Stat din Leningrad și Conservatorul de Stat din Petrozavodsk (1971 – 1973), dar și ca dirijor la Teatrul Național de Operă din Moldova (1972 -1978).

Între anii 1979 – 1993 a fost director artistic și dirijor șef al Filarmonicii Naționale a Moldovei.

Dumitru Goia a activat ca profesor de orchestră și dirijat la Conservatorul de Stat din Istanbul – Turcia (1989 – 1991) și la Universitatea Națională de Muzică, București (1993 –2007).

În calitate de dirijor al teatrului de opera și balet deține peste 30 de titluri, incluzând: „Bastien și Bastienne”, „Don Giovanni”, „Aida”, „Traviata”, „Rigoletto”, „Trubadurul”, „Bărbierul din Sevilla”, „Evghenii Oneghin”, „Lacul lebedelor”, „Cenușăreasa” de Prokofiev, „Spartacus” de Haciaturian, etc.

Pe postul de dirjor principal și director artistic al Filarmonicii Naționale a avut responsabilitate pentru programarea și asigurarea calității a aproximativ 112 de concerte pe sezon, repertoriul incluzând: întreaga creație simfonică a lui Beethoven, Schubert, Brahms, Ceaikovski; multe lucrări orchestrale de Haydn, Mozart, Schumann, Mendelssohn, Bruckner, Mahler, R. Strauss, Glinka, Rimski-Korsakov, Prokofiev, Sostakovici, Haciaturian, etc.

A realizat numeroase turnee în: Armenia, Austria, Azerbaijan, Belarus, Bulgaria, Estonia, Georgia, Germania, Irlanda, Italia, Latvia, Lituania, Marea Britanie, Rusia, Spania, SUA, Suedia, Turcia, Ucraina, Uzbekistan.

Activitatea  artistică este marcată de colaborări cu mari soliști internaționali, precum: D. Bashkirov, V. Krainev, E. Virsaladze, T. Nikolaeva, V. Pikaizen, V. Tretiakov, S. Ruha, Y. Bashmet, N. Gutman, N. Shakhovskaya, M. Cazacu, I. Arkhipova, M. Biesu, G. Stoleriu, s.a.

A realizat înregistrări de referință cu: Radioteleviziunea unionala (URSS), Radioteleviziunea Republicii Moldova, Radioteleviziunea Română, compania de discuri Melodia (Rusia), Radioteleviziunea din Istanbul, s.a.

Susține, în calitate de profesor, cursuri anuale de măiestrie dirijorală în România, SUA, Republica Moldova.

Participă ca membru al juriului la concursuri, precum: Concursul unional (URSS) la dirijat orchestră, Concursul unional al violonceliștilor, numeroase competiții republicane din România și Moldova.

Dumitru Goia este artist al poporului din Republica Moldova și Doctor în muzicologie.

Simina Croitoru

  Violonista romancă  este câştigătoarea a numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale de muzică clasică.

Primul concert cu orchestra l-a susţinut la vârsta de 8 ani, pe scena de concert a Sălii Radio din Bucureşti, alături de Andrei Dinescu, sub bagheta dirijorului MădălinVoicu.

  De la debutul său , în 1998, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri camerale, însumând peste 200 de apariţii pe scenele de concert din România, Germania, Italia, Slovenia, Turcia, Austria, Elveţia, Franţa, Finlanda, China, America de Sud, etc.

Alături de alte numeroase manifestări artistice, precum şi emisiuni radio şi T.V. sau imprimări, Simina a desfăşurat, încă din timpul liceului, o activitate susţinută şi ca instrumentist în orchestră, acumulând experienţa ca  tuttist sau concert-maestru în colaborări cu numeroase orchestre, activitate neîntreruptă de-a lungul anilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published.