Expoziţie de carte, ziare şi documente care ilustrează Momentele Unirii, la Biblioteca Judeţeană Braşov

Expoziţie de carte, ziare şi documente care ilustrează Momentele Unirii, la Biblioteca Judeţeană Braşov

În anul 2018, când România împlineşte un secol de la actele unirii ce au configurat statul român după primul război mondial, Biblioteca Judeţeană Braşov se alătură ciclului de manifestări consacrate acelor evenimente memorabile. Este firesc aşadar să propunem publicului o expoziţie de carte, ziare şi documente care ilustrează momentele Unirii şi arată fondurile bibliotecii pe această temă.

Pentru început, am expus volume despre contextul internaţional din anul 1918 şi noua arhitectură geopolitică a Europei de Est. La sfârşitul lui 1918 s-au format, au renăscut ori şi-au întregit graniţelestate precum republicile Cehoslovaciei şi Polonieisau Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor. În condiţiile revoluţiei din 1917, Imperiul rus se destrăma şi pe ruinele lui apăreau republici democratice, în care comunităţile etnice ale românilor basarabeni, ucrainienilor, popoarelor baltice etc. deveneau active şi îşi exprimau dorinţa unei vieţi naţionale şi statale proprii şi libere.

Românii din Moldova dintre Prut şi Nistru, provincie pierdută în 1812 în favoarea Rusiei, se aflau la răspântie. În faţa tendinţelor agresive ale Ucrainei care dorea să anexeze această regiune şi în contextul păcii Regatului român cu Germania şi Austro-Ungaria, se petrece primul moment decisiv al Unirii din 1918.

În 27 martie 1918, Moldova între Prut şi Nistru sau Basarabia cum s-a numit a decis să se unească cu Regatul român în urma voturilor majoritare ale delegaţillor români din Sfatul Ţării, reprezentanţii celorlalte etnii abţinându-se. Cărţile semnate de Ştefan Ciobanu şi Vasile Harea cuprind documente şi mărturii despre Unirea Basarabiei, primul teritoriu care a revenit românilor în 1918.

Al doilea moment a fost al unirii Bucovinei, pierdută în 1775 în favoarea Austriei, la 15/28 noiembrie 1918 cu România. Lucrări despre bucovineni importanţi (Iancu Flondor şi istoricul Ion Nistor), cu un rol important în decizia politică a unirii, ilustrează momentul bucovinean al Unirii din 1918.

Actul politic al unirii a fost urmat de acţiuni de propagandă şi promovare a românismului prin publicaţii tipărite. Intelectualii români din epocă erau conştienţi că era nevoie de unire sufletească, nu numai politică sau teritorială, astfel ca românii de pretutindeni să ajungă să cunoască noile teritorii şi să se cunoască reciproc. Atunci s-a practicat o politică editorială inteligentă: intelectuali de o parte şi de alta a Prutului scriau şi tipăreau broşuri şi cărţi de prezentare generală a naturii, culturii şi istoriei provinciilor nou alăturate.

Astfel, N. Iorga, ardelenii Vasile Haneş şi mai ales Onisifor Ghibu scriu despre Basarabia în timp ce basarabeni precum Ion Jalea scriau despre Banat, Bucovina, Crişana, Maramureş şi Transilvania pe care le prezintă românilor de peste Prut. Este la mijloc un uriaş efort de informare despre ceilalţi, o efervescenţă intelectuală şi editorială în vederea unificării spirituale, ce arată cum s-a încercat să se construiască o comunitate sufletească.

Al treilea moment şi ultimul a fost cel transilvan de la 1 decembrie 1918, care a întregit statul românesc. În expoziţie este ilustrat prin antologiile de documente despre unire, actele de împuternicire ale delegaţiile româneşti la Alba Iulia, discursurile lui Vasile Goldiş, mărturiile memorialistice, literare, documentare şi de presă ale participanţilor şi martorilor oculari, precum Ioan Clopoţel, Ioan Mateiu, Romulus Cioflec, ziarul Românul etc. Unirea este reflectată şi în scrierile istorice ale posterităţii, influenţate de ideologie sau nu, semnate de I. Lupaş, T. Albani, Şt. Pascu, V. Netea, I. Scurtu, D. Almaş, dar şi în lucrări speciale de Gh. Iancu despre Consiliul Dirigent al Transilvaniei sau de D. Suciu despre monarhie şi Unire.

Nucleul tare al expoziţiei îl constituie documentele originale despre unirea din 1918 păstrate din colecţiile Bibliotecii Judeţene Braşov. Scrisori, fotografii, articole de presă, cărţi arată chipul unor militanţi braşoveni ca protopopul Vasile Saftu, corespondenţa primită de Al. Vaida Voevod care punctează momentele unirii, articolul din „Gazeta Transilvaniei” despre unirea Basarabiei şi cel din „Glasul Ardealului” despre unirea Transilvaniei, telegrame de felicitări şi cărţi de vizită cu saluturi transmise de românii din Chişinău ori de Emilia Raţiu.

Toate redau o atmosferă de entuziasm şi de bucurie maximă de care românii s-au lăsat cuprinşi în acel an. Este un sentiment copleşitor pe care îl simţi, chiar la distanţă de un secol, când vizitezi expoziţia şi realizezi momentul de sărbătoare trăit cu ocazia deciziilor politice şi naţionale din Basarabia, Bucovina şi Transilvania.

Expoziţia Momentele Unirii dedicată Centenarului Unirii va fi deschisă marți, 27 martie, între orele 08.00-20.00 la Biblioteca Judeţeană „Geoge Barițiu” Braşov.

Invităm publicul să fie alături de noi, la fiecare moment al Unirii din 1918!

Leave a Reply

Your email address will not be published.