„Requiem”-ul de W.A. Mozart la Festivalul „GLORIA DOMINI – BRAȘOVUL PASCAL” – 2018

„Requiem”-ul de W.A. Mozart la Festivalul „GLORIA DOMINI – BRAȘOVUL PASCAL” – 2018

Sâmbătă, 17 martie 2018, de la ora 19.00, la Sala PATRIA, Opera Brașov a programat  „Requiem” -ul de Mozart, un concert vocal-simfonic absolut tulburător. Acest eveniment se înscrie între manifestările Festivalului „GLORIA DOMINI – BRAȘOVUL PASCAL, festival aflat la cea de a doua ediție, organizat de către Agenția Metropolitană Brașov sub patronajul Primăriei Municipiului Brașov și al Ministerului Culturii și Identității Naționale.

„Requiem”-ul este scris pentru patru voci (soprană, mezzosoprană, tenor, bas), cor mixt și orchestră. Interpretează soliștii: Anda Pop, Gabriela Hazarian, Mihai Irimia, Dan Popescu. Pe scena Sălii PATRIA va urca un număr impresionant de coriști – aproximativ o sută – din Corul Radio București, dirijat de Ciprian Țuțu, și din Corul Operei Brașov, pregătit de Leonard Boga, astfel că muzica compusă de Mozart va răsuna așa cum a gândit-o compozitorul, unică și sfâșietoare. Își dă concursul Orchestra Operei Brașov. Conducerea muzicală a evenimentului va fi asigurată de dirijorul Mircea Holiartoc

Misterul din spatele „Requiem”-ului

Mozart a murit în timpul compunerii acestei piese care va rămâne în istoria umanității una dintre piesele cu cea mai mare profunzime religioasă legată de momentul trecerii la cele veșnice, fiind totodată un omagiu adus sacrificiului suprem al Mântuitorului nostru Isus Hristos.

„Recviem”-ul în re minor (KV 626) din anul 1791 este ultima compoziție a lui Wolfgang Amadeus Mozart. Deși doar aproximativ două treimi din lucrare au fost scrise de el și în pofida faptului că nu este singura piesă  cu tematică religioasă compusă de către Mozart, „Recviem”-ul în re minor este una dintre operele sale cele mai cunoscute și apreciate. Datorită faptului că „Requiem”-ul a fost o operă comisionată, acesta a fost terminate de către doi elevi ai lui Mozart, Joseph Eybler și Franz Xaver Sussmayr , însărcinați în acest scop de văduva compozitorului, Constanze Mozart.

În timpul elaborării „Recviem”-ului, Mozart s-a îmbolnăvit grav. Până la moartea sa din 5 decembrie 1791, reușise să aștearnă pe hârtie în întregime (adică atât partea orchestrală cât și vocală) doar primul segment al compoziției, Introitus. Din următoarele părți, Kyrie eleison și cea mai mare parte a secvenței Dies irae (de la Kyrie până la Confutatis), erau finalizate de Mozart doar părțile melodice vocale și de basso continuo.

În plus, erau schițate și alte bucăți din orchestrație (de exemplu soloul de trombon din Tuba mirum și vocile primelor viori). Ultima parte a acestei secvențe, Lacrimosa, se întrerupe după primele opt măsuri. În anii 1960 a fost găsită chiar și o schiță pentru o fugă Amen, care ar fi incheiat probabil secvența după Lacrimosa. Din cele două părți ale Offertorium-ului, Domine Jesu Christe și Hostias, erau schițate vocile și parțial basul. Părțile finale – SanctusBenedictusAgnus Dei și Communio – lipseau complet.

Primele audiții ale „Requiem”-ului

Se știe că în iulie 1791 contele Franz Walsegg-Stupach i-a comandat lui Mozart Recviemul, în amintirea soției sale, prin intermediul servitorului său Franz Anton Leitgeb, fără a-și divulga identitatea. Pe măsură ce compoziția avansa, boala de care suferea Mozart se agrava. Deoarece nu știa cine îi comandase lucrarea, se pare că în mintea compozitorului a apărut ideea că „Recviem”-ul este compus pentru propria sa înmormântare. Este posibil ca la înmormântarea lui să fi fost cântate segmentele Introitus și Kyrie eleison.

Prima audiție a avut loc la Viena în 1793, fiind organizată de Gerard van Swieten, un prieten al compozitorului defunct. Recviemul a fost interpretat în 1809 la funeraliile lui Joseph Haydn și, 40 de ani mai târziu, la cele ale lui Frédéric Chopin.

Miturile din spatele „Requiem”-ului

Geneza operei și calitatea adăugirilor ulterioare sunt dezbătute de foarte mult timp. Circumstanțele neobișnuite ale elaborării compoziției și legătura temporală cu moartea prematură a compozitorului au dus la formarea unei multitudini de mituri în jurul recviemului.

Având în vedere circumstanțele descrise mai sus și suma de detalii și dileme neclarificate în jurul elaborării compoziției, pare inevitabil ca un mare număr de mituri să fi apărut.

În primul rând, s-a speculat foarte mult pe marginea rolului jucat de compozitorul italian Antonio Salieri în comandarea și completarea „Recviem”-ului, pe de o parte, și moartea lui Mozart, pe de altă  parte. Mitul implicării lui Salieri pare a fi început în secolul al XIX-lea, odată cu piesa „Mozart și Salieri ” a lui Alexandr Sergheevici Pușkin. Această opera literară a fost utilizată ulterior de către Rimski-Korsakov drept libret al unei opere. În ciuda improbabilității ei, această „teorie” a fost preluată și dramatizată de Peter Schaffer, piesa fiind baza filmului de succes Amadeus (1984), al regizorului Miloš Forman.

Leave a Reply

Your email address will not be published.