Ajunul Bobotezei, prima zi de post negru din an

Ajunul Bobotezei, prima zi de post negru din an

Ajunul Bobotezei este considerată prima zi de post negru din an, în care nu se mănâncă și nu se bea nimic, fiind urmată de Bobotează și de ziua Sfântului Ioan, care încheie ciclul sărbatorilor de iarnă.

Din bătrâni se spune că cine reuşeşte să nu mănânce nimic în ziua de ajun al Bobotezei va fi sănătos şi norocos tot anul.

Douăsprezece feluri de mâncare

Tradiția spune că în ajunul Bobotezei oamenii pregătesc o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat“ se aşternea o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, iar sub faţa de masă se punea fîn sau otavă, iar pe fiecare colţ câte un bulgăre de sare.

Deasupra, se aşezau douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale de post, găluşte de cartofi, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe, borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac sau alte dulciuri de post.

Până la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atingea de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei parte din bucate erau adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă“.

Se află ursitul și se fac prorociri ale timpului

Ajunul Bobotezei este în egală măsură, și un moment favorabil farmecelor, descântecelor, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului din noul an.

Superstiția cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inel un fir roșu de mătase și un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.

Tradiția populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului și că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

În tradiția populară, exista credința potrivit căreia în seara de Ajun se săvârșeau practici de aflare a duratei vieții. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră și se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

Există credința potrivit căreia dacă în dimineața de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcați cu promoroacă vor avea rod bogat.

De Ajun, nu sunt admise certurile în casa și nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic din focul din vatră.

 

Tot în Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul și opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfințite.

Foto: b365.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate