Cum au trecut românii de la Moș Crăciun la Moș Gerilă și apoi l-au readus acasă pe bătrânelul care le aduce cadouri

Instaurarea regimului comunist în România a avut ca efect prigonirea unui simbol al sărbătorilor de iarnă, Moș Crăciun. Locul acestuia a fost luat de Moș Gerilă, traducerea din rusă a lui Ded Moroz, care are la origini tradiţii pre-creștine slave.

„Moș Gerilă, acolo unde s-a încetățenit și a fost acceptat, venea în ajunul Anului Nou, în seara de 31 decembrie. În perioada influenței Uniunii Sovietice asupra Europei de Est și a României, regimurile comuniste au încercat să-l introducă în tradițiile locale pe Moș Gerilă ca substitut al celorlalți doi moși – Nicolae şi Crăciun, în tentativa lor de a înlătura rolul religiei din tradiții și de a îndepărta forțat cultura acestor țări de simbolistica religioasă. Ultimele zile de glorie ale lui Moș Crăciun au fost 25 decembrie 1946 şi 25 decembrie 1947. Începând cu 1948, Moş Crăciun a mai venit doar clandestin, pentru că 25 decembrie a devenit zi lucrătoare. Oficial, fusese deturnat de la putere de Moş Gerilă, care venea însă pe 30 sau 31 decembrie. În acelaşi timp, Moş Crăciun prindea puteri în ţările europene vestice şi în Statele Unite, consolidându-şi poziţia de simbol al sărbătorilor de iarnă”, precizează sociologul şi psihologul braşovean Aurelian Danu.

Portretul lui Moş Gerilă

Noul „Moş Gerilă” din anii 1950 era tânăr, atletic, proletar, cu pieptul dezgolit, zâmbitor parcă la gândul de a intra în prima uzină pentru a se dedica partidului, prin muncă. În mâna dreaptă ţine „Noua istorie a României”, detaliu extrem de important pentru mesajul pe care noul tip de Moş Crăciun vrea să-l transmită.

Mai mult, într-un articol cu titlul „Dialog de Crăciun”, publicat în oficiosul PCR „Scânteia”, noua realitate e spusă franc: „De anul acesta Crăciunul nu va semăna cu altele şi aceasta o ştiu toţi aceia care se călăuzesc după steaua ce suie în fiecare seară pe cerul mare al Moscovei”.

Pe întreaga perioadă comunistă, achiziționarea „cadourilor” era o adevărată aventură. Poate aveai noroc să „prinzi” niște jucării chinezești, care erau aprovizionate exclusiv în decembrie și pentru care stăteai la cozi.

În ceea ce privește sărbătorile de iarnă, acestea însemnau altă serie de cozi interminabile și bineînțeles mersul la ridicarea cotelor impuse de cartele pentru produse alimentare și acelea obținute tot la coadă. Tot la coadă – și exclusiv în decembrie – poate aveai „norocul” să vezi cum arată portocalele sau bananele…

Indiferent de situație, două erau realitățile clare ale sărbătorilor de iarnă: prezența lui Moș Gerilă de Anul Nou, declararea zilei de 25 decembrie ca fiind lucrătoare și cozile interminabile.

După 1989, Moș Crăciun revine și în România…

Auzi clopoțeii? În aer este miros de cozonaci pufoși și scorțișoară iar în oraș forfota a început. Hai să ne bucurăm împreună de sărbătorile de iarnă! Da! Este Crăciunul, cea mai importantă sărbătoare creștină! Moș Crăciun reprezintă o transpunere a magilor ce i-au adus daruri lui Isus la nașterea sa și este simbolul tipului creator.

„De fapt, de numele lui Moş Crăciun, îndrăgitul bătrânel care le aduce, în noaptea de 24 decembrie, cadouri tuturor copiilor cuminţi, se leagă tot felul de legende, care de care mai impresionantă. Una dintre legendele care explică apariţia lui Moş Crăciun spune că blajinul bătrânel era, la început, un bărbat foarte hain şi răzbunător”, ne spune Aurelian Danu.

Moș Crăciun s-a răzbunat pe soţia lui, Crăciuniţa

În noaptea în care Fecioara Maria a intrat în travaliu, a bătut la prima uşă ce i-a ieşit în cale, pentru a cere ajutor. I-a răspuns Crăciuniţa, soţia lui Moş Crăciun, care, ştiind de frica lui, a cazat-o în grajd şi a ajutat-o să-l aducă pe lume pe Iisus.

Când a aflat ce s-a întâmplat fără ştirea lui, Moş Crăciun s-a răzbunat pe Crăciuniţa şi i-a tăiat mâinile, drept pedeapsă. Însă, Maica Domnului i le lipeşte la loc, chiar în faţa lui Crăciun, care află, cu această ocazie, cine este Fecioara Maria. De bucurie că nevasta a scăpat nevătămată de pedeapsa lui necugetata, Crăciun aprinde din trunchiuri de brad, un rug în curtea casei sale şi încinge o horă cu toate slugile.

După joc, Crăciun, care era cioban la bază, a împarţit sfintei familii daruri păstoresti: lapte, caş, urdă şi smântână. De aici transfigurarea lui Moş Crăciun într-un sfânt, care aduce în Ajunul Naşterii lui Iisus daruri copiilor.

Scrisoare către Moș Crăciun și Ajunul Crăciunului

Obiceiul de a redacta o scrisoare către Moș Crăciun este o tradiție de Crăciun. Scrisorile de obicei conțin o listă de jucării pe care le doresc copiii și confirmarea faptului că au fost buni. Unii sociologi au constatat că fetele de obicei scriu mai politicos și mai mult decât băieții, chiar dacă cererile lor nu sunt mai mari decât ale celorlați și au tendința de a folosi expresii mai complexe. Fetele cer cel mai adesea și cadouri pentru alte persoane.

Satul lui Moș Crăciun din Finlanda a fost înființat în 1985 și din acel an au fost primite peste 12,5 milioane de scrisori din peste 197 de țări. În Statele Unite, copiii lasă în seara de Ajun prăjituri și lapte pentru Moș Crăciun. În Olanda, acesta vine pe un cal alb și pune cadourile în saboți confecționați din lemn, iar în Rusia el este însoțit de Albă-ca-Zăpada. În Suedia, darurile sunt puse într-un sac îngropat adânc în zăpadă, iar Moș Crăciun este un pitic îmbrăcat în roșu, cu barbă albă, căruia îi place să mănânce orez cu lapte (o mâncare tradițională).

În Italia există obiceiul ca, înainte de Moș Crăciun, să vină Befana. Ea se deplasează pe mătură și verifică dacă au fost cuminți copiii, lăsându-le cadouri lângă brad. În Anglia, cei mici aruncă scrisorile pentru Moș Crăciun în sobă astfel încât dorințele lor să iasă pe coș. În Islanda există 13 Moși Crăciun, câte unul pentru fiecare zi a sărbătorilor de iarnă. În perioada 24 decembrie – 6 ianuarie, aceștia împart copiilor cuminți cadouri, cei răi primind un cartof. În Elveția, el aduce pomul de Crăciun în casele oamenilor, obicei ce datează din 1775.

Şapte dovezi incontestabile că Moș Crăciun există!

Renii sunt reali. Rangifer tarandus e un rumegător care trăiește în regiunea arctică de tundră sau taiga. N-ai mai auzit de el până acum? Probabil îl cunoști sub denumirea lui populară: ren! Așa e, renii sunt reali! Ceea ce înseamnă că și sania lui Moș Crăciun pe care ei o trag este reală. Și dacă sania Moșului există, atunci…

Care altul ar fi scopul hornurilor decât să poată coborî Moșul prin ele? Niciunul! Au fost proiectate și construite special pentru ca Moș Crăciun să-ți poată intra în casă fără să spargă geamul sau să dărâme ușa.

Cadourile nu se teleportează sub brad! Cineva le pune acolo. Evident că Moș Crăciun!

Există atâtea poze cu el! Fie că vorbim despre fotografii, desene, figurine sau felicitări, Moș Crăciun arată la fel peste tot: barbă albă, costum roșu, cizme negre… Dacă n-ar fi existat cu adevărat, lumea l-ar fi ilustrat diferit, nu?

A fost surprins până și pe camerele de supraveghere. Sunt o mulţime de videoclipuri care stau dovadă clară, incontestabilă, a existenței lui Moș Crăciun! Nici măcar nu știa că e filmat!

Polul Nord nu e un loc fictiv! Știm cu toții că Moș Crăciun locuiește tocmai la Polul Nord. Casa lui Moș Crăciun demonstrează această realitate. Aceasta se află în Rovaniemi, Finlanda.

Îl poți urmări live chiar pe Google Maps. Cei de la Google au căzut de acord cu Moș Crăciun să-i difuzeze online traseul pe 25 Decembrie! Folosind aplicația Google Maps, vei putea urmări în timp real unde se află Moșul și pe unde poposește!

Leave a Reply

Your email address will not be published.