Nașterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc

Nașterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc

În fiecare an, la data de 8 septembrie, creştinii sărbătoresc astăzi Naşterea Maicii Domnului, Sfânta Maria Mică cum mai este cunoscută în popor. Nașterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul Bisericesc, care începe la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.

În această zi credincioşi merg de dimineaţă la biserică, pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.

Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca „Sfânta Maria Mică”, marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă.

Tradiţii şi superstiţii

Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel la orice mare sărbătoare, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.

În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.

În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria.

Pe 8 septembrie, bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.

De Sfânta Maria Mică se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă.

De asemenea, sărbatoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă.

Se spune în popor că, începând cu această zi, nu se mai poartă pălărie, fiindcă vine cu adevărat vremea rea. De unde şi cunoscuta vorbă: “O trecut Sântămăria, leapădă şi pălăria”.

Zi de nume pentru 69.485 de braşoveni

Tot astăzi, cei care poartă numele de Maria, Mariana, Marin sau alte derivate, îşi serbează onomastica.

Potrivit Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov, în judeţ există 59.891 de doamne cu prenumele de Maria, Mariana, Marina, Marilena, Mioara, Marinela sau Mărioara, scrie BunaZiuaBrasov.

Numărul bărbaţilor cu nume care au legătură că Sfânta Maria este mult mai mic, respectiv 9.594 de persoane cu prenumele Marian, Marin, Marinică sau Marinel.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate