Ample manifestări la mormântul și osemintele domnitorului Mihai Viteazul de la Mănăstirea Plăviceni

Ample manifestări la mormântul și osemintele domnitorului Mihai Viteazul de la Mănăstirea Plăviceni

Pe 9 august, de la ora 10.00, în județul Teleorman, pe platoul Mănăstirii Plăviceni, se vor desfășura ample manifestări de comemorare a tăierii capului lui Mihai Viteazul, organizate cu ocazia împlinirii a 416 ani de la asasinarea acestuia pe Câmpia Turzii, în 1601.

La manifestările de la această mănăstire sunt așteptați mii de pelerini, precum și zeci de preoți aparținând Bisericii Ortodoxe Române, precum și delegați ai Bisericii Ortodoxe Bulgare. Descoperirea osemintelor marelui domnitor la această mănăstire, despre care am relatat atât noi, cât și agențiile de presă române și internaționale, au modificat total sau parțial istoriografia națională, domnitorul punând umărul parcă la ducerea pe mai departe a statutului de stat național unitar român, așa cum este descrisă România în Constituția Națională.

Mănăstirea Plăviceni este situată aproape de granița de Bulgaria și a fost construită și ctitorită de soția marelui voievod, Doamna Stanca având hramul Arhanghelului Mihail. Edificiul a fost ridicat în 1637 și este un loc plin de istorie care de-a lungul timpului a stat garanție prin construcția sa impunătoare la baza istoriografiei întemeierii neamului românesc. Dacă anul trecut, la manifestări au fost peste 1.500 de oameni, precum și un sobor de 30 de preoți pe o căldură infernală, anul acesta din experiența Jandarmeriei în organizarea de astfel de evenimente se estimează că numărul pelerinilor va fi dublu. 

O parte dintre oseminte, readuse în Transilvania

Brașovul pleacă la aceste comemorări cu o delegație compusă din reprezentanți ai unor parohii și eparhii din județ, condusă de preotul miliar Ion Epaminond Boroș, precum și de starețul Mănăstirii Sfântul Efrem cel Nou din Cristian, Clement, alături de reprezentanți ai Casei de Comerț Balcanice condusă de prof. dr. Liviu Pandele, precum și delegați ai comunei Cristian.

Scopul declarat al acestora este de a putea convinge autoritățile bisericești, precum și cele ale mănăstirii, ca împreună cu asociațiile militare în retragere și în rezervă – delegații conduse de generalul de armată Mircea Chelaru, generalul de brigadă Nicolae Gropan, președintele Fedarației Militarilor din România, vicecomandorul Constantin Apostol, președintele Federației de Taekwondo și secretar internațional al acesteia, precum și alți înalți oficiali ai Statului Major General ai Armatei Române – , să aducă în Transilvania cu ocazia centenarului Marii Uniri a României, în 2018, o parte din aceste oseminte la mănăstirea care se edifică pe raza comunei Cristian. 

Pomenirea sfinților neamului românesc

La amplele manifestări naționale de anul viitor, aceste asociații civice, fără suport și sprijin material din partea statului, se pare că vor organiza cele mai mari manifestări dedicate centenarului, la acestea urmând să participe între 30.000 și 50.000 de pelerini. Cu această ocazie, vor fi aduse și osemintele primilor Martiri ai neamului românesc, Epictet și Astion, pomeniți în sinaxarele Bisericii Ortodoxe Române.

De altfel, comuna Cristian și mănăstirea Sf. Efrem cel Nou, va începe încă de anul acesta seria de manifestări dedicate pomenirii unor sfinți ai neamului românesc. Astfel, în dimineața zilei de duminică 13 august, sub escorta luptătorilor antitero din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brașov, care vor asigura de altfel și buna desfășurare și siguranța manifestărilor, vor fi aduse spre închinare osemintele Sfântului Andrei, protectorul României, precum și ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință și ocrotitorul trupelor de uscat din Armata Română, alături de un fragment al Gorunului lui Horia cu sigiliul Bisericii Ortodoxe Române, având binecuvântarea ÎPS Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului.

Mister al Serviciilor Secrete și al celebrului Birou 2 al Armatei Române

Odiseea osemintelor descoperite într-o groapă zidită la Plăviceni este una bogată şi complexă. Din relatările din presa vremii şi din informaţiile de la cel mai înalt nivel al unor membrii aparţinând celui mai elitist birou al contrainformaţiilor militare, celebrul Birou 2 al Statului Major al Armatei Române, reiese că reprezentanţi ai serviciilor militare secrete au primit de-a lungul timpurilor diverse misiuni speciale privind protecţia acestor artefacte nepreţuite pentru istoriografia României şi a naţiunii române.

Un film documentar care circulă pe internet povesteşte odiseea parcursă de capul Voievodului în Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial. Neştiute sunt şi traseele din zilele noastre, protejate se pare de un grup de înalţi şi „păzitori” ai acestor artefacte. De-a lungul timpului, de altfel, multe dintre simbolurile noastre naţionale au încercat să fie distruse, începând de la cetăţile dacice, citadelele romane sau chiar şi biserici şi mănăstiri. Nu este de mirare miza ca şi aceste oseminte să dispară şi să nu mai fie găsite. 

Expertiză ADN pentru autentificarea osemintelor

Din anul 1701, de când osemintele lui Mihai Viteazu au dispărut de la Biserica Mitropolitană de la Alba Iulia (Bălgrad) şi până în 2010, când au fost descoperite la Plăviceni, nu a mai existat practic nici un indiciu despre acestea. În 2010, călugării de la Mănăstirea Plăviceni au făcut o descoperire de excepţie, respectiv un schelet care se potrivea în ceea ce priveşte dimensiunile cu cel al marelui domnitor.

Argumentele iniţiale care susţineau teoria potrivit căreia osemintele ar fi aparţinut lui Mihai Viteazul erau legate de faptul că Mănăstirea Plăviceni a fost ridicată de Doamna Stanca, că hramul este al Arhanghelului Mihail, dar şi faptul că din schelet lipsea capul, dar şi membrele superioare fără claviculă şi coaste, ceea ce corespundea modului cum a fost mutilat Voievodul în 1601, după cum a precizat părintele Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii. Preotul a fost hotărât să facă un test ADN şi măsurători antopometrice ale oaselor descoperite folosind material ADN de la mama lui Mihai Viteazu, Teodora Cantacuzino, înmormântată la Mănăstirea Cozia.

Acum, supoziţia călugărilor de la acea vreme s-a adeverit, după ce a fost definitivat raportul medico-legal care atestă faptul că osemintele corespund ca mărime celor ale domnitorului, iar din cadavru lipseşte capul (care se află acum la Mănăstirea Dealul), dar şi celelalte elemente lipsă ale corpului. 

Leave a Reply

Your email address will not be published.