Codrul secular de la Șinca inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO

Codrul secular de la Șinca inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO

Codrul secular de la Şinca, unde se află şi cel mai înalt brad din ţară (62,5 m), a fost acceptat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a pădurilor virgine de fag din România.

Comitetul UNESCO pentru Patrimoniu Mondial a decis, în cadrul celei de-a 41-a reuniuni a comitetului, de vineri, 7 iulie, din Cracovia, să includă pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului, Strâmbu Băiuț (Maramureș) pe lista Patrimoniului Mondial.

Delegaţia română a fost condusă de senatorul USR Vlad Alexandrescu, ministru al Culturii în Guvernul Cioloş.

„Deși propunerea IUCN (International Union for Conservation Nature) fusese până în ultimul moment de amânare pentru obținerea de noi date, am desfășurat, pe parcursul celor cinci zile pe care le-am avut la dispoziție, împreună cu șefii de delegații ale țărilor implicate, o intensă activitate de lobby și mobilizare, astfel încât am reușit să-i convingem pe reprezentanții celor 21 de țări din Comitetul Patrimoniului Mondial să accepte înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. Este o mare victorie pentru conservarea pădurilor de fag din România, o lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale și un mare pas înainte către a obliga autoritățile românești la îmbunătățirea managementului pădurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumărate abuzuri (…). Aș vrea să mulțumesc aici următoarelor persoane: Cristiana Pașca Palmer, pentru a fi inițiat fără ezitare în 2016 măsuri de reformare a sistemului forestier și pentru a fi finalizat o legislație fermă pentru inventarierea și punerea sub protecție a tuturor pădurilor virgine din România, profesorul Iovu-Adrian Biriș pentru coordonarea dosarului României, Erika Stanciu pentru a-l fi urmărit, Adrian Cioroianu, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO și Irina Iamandescu, membră a delegației României la Cracovia. Petiția semnată de European Beech Forest Network Association (pe care mulți români au semnat-o) a constituit un argument important, precum și așteptarea a zeci de mii de cetățeni ai Europei care doresc să ne putem bucura mai departe de resursele naturale moștenite, să le protejăm și să le transmitem cât mai intacte generaţiilor următoare”, a comunicat deputatul Vlad Alexandrescu.

Decizia a fost de extindere a poziției “Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany” care se regăsesc acum în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina.

Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată de intervenția omului. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, iar sub coroanele giganților de peste 500 de ani mișună peste 10.000 de specii de animale, toate într-o strânsă legătură.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.