George Scripcaru: „Vom scoate încă un sportiv de talia Cristinei Neagu!”

George Scripcaru: „Vom scoate încă un sportiv de talia Cristinei Neagu!”

Braşovul a fost mereu un bazin de talente. De la fotbal la scrimă sau de la handbal la sporturile de iarnă. Într-o ţară în care sportul e pus desori la index de oficialităţile locale, oraşul de sub Tâmpa a devenit o insulă de prosperitate.

Cu investiţii masive în sportul juvenil şi baze moderne – bazin, patinoar – primarul George Scripcaru şi echipa sa au reuşit să-i facă pe părinţi să le schimbe drumul copiilor dinspre masa cu tabletă spre pastila de sănătate: înot şi atletism, principale discipline care stau la baza dezvoltării unui organism sănătos – fotbal, scrimă şi multe altele.

Înaintea unei şedinţe de consiliu, la început de iunie, Scripcaru, omul care vine şi pe bicicletă la birou, a vorbit pentru ProSport despre bunele şi relele din sport, Ordonanţa de Guvern, dar şi despre colosul cu picioare din lut – echipa de fotbal FC Braşov, moartea unei echipe şi istoria fetei care a prins aripi pe semicercul din Braşov, Cristina Neagu.

De ce nu are Braşovul un stadion modern, când se va mai organiza o competiţie precum FOTE şi de ce nu se mai direcţionează bani către fotbal… în interviul ProSport, semnat Andru Nenciu şi Marius Huţu.

Cum vă întreţineţi, dumneavoastră, pasiunea pentru sport? Alergaţi, mergeţi pe bicicletă, înotaţi, cam cât timp acordaţi?

Într-o perioadă, mi-am propus de foarte multe ori să fac zilnic sport, însă nu mi-a ieşit deloc pentru că activitatea pe care o derulez e atât de intensă încât nu am reuşit acest lucru. Dar şi ceea ce fac poate fi numit un sport pentru că este destul de intens ca şi activitate. Mai folosim bicicleta, dar nu într-un sistem competiţional. Pur şi simplu ne urcăm pe bicicletă şi o luăm pe drumuri, pe străzi, pe dealuri, mai ales în zona asta de munte. Este şi asta o activitate care îmi foloseşte foarte mult.

Ce bicicletă aveţi?

Am trei biciclete! Cu cauciucuri diferite, cu foi diferite, e în funcţie de zona pe care o foloseşti. Cu o bicicletă normală nu poţi să urci, spre exemplu, pe drumul vechi în Poiana Braşov, trebuie să foloseşti o bicicletă cu cauciucuri cu specificul de zonă de munte.

Vi s-a întâmplat să veniţi cu bicicleta şi la Primărie?
Am fost, da…

Şi cum vă priveşte lumea pe stradă?
În Braşov cred că poţi să umbli mai bine cu bicicleta decât în alte părţi. Mai ales în zona de centru a oraşului lucrul acesta se poate face. Sunt foarte mulţi iubitori care practică această mişcare şi care se duc în zona din Schei, spre Pietrele lui Solomon. În zona asta mă mişc şi eu. Când te întâlneşti cu biciclişti este un salut de solidaritate, de apreciere, când treci pe lângă un cetăţean sau o maşină…, nu m-a înjurat nimeni, chiar au fost foarte miraţi sau au apreciat.

Aveţi şi culoar special pentru bicicletă?
În Braşov am încercat acest lucru, gândim nişte proiecte pentru mountain bike sau piste de bicicletă. Lucrăm la un traseu de câţiva kilometri ca să ajungem chiar într-o zonă competiţională. E o posibilitate pe care putem să o fructificăm şi pentru cei care iubesc acest sport până la urmă şi chiar ne gândim să ne încadrăm într-o etapă naţională sau internaţională.

Ce alte sporturi vă mai plac, chiar dacă nu le practicaţi?
Mi-a plăcut foarte mult fotbalul, însă în ultima perioadă şi de câţiva ani îmi place handbalul. Şi la handbal este, de exemplu, o diferenţă, mai mult apreciez handbalul feminin. Este o altă abordare, altă determinare, la băieţi este mai mult o chestie de forţă. La handbal feminin este şi un pic de eleganţă.

Dar şi agresivitate…
Şi agresivitate, dar feminină.

Istoria unei echipe de handbal: „La un moment dat, echipa nu mai avea nici tricouri, jucau fetele fără număr pe tricou. Mariana Tîrcă a luat legătura cu câteva foste colege sau jucătoare care erau prin Spania, altele prin Italia, lucrau acolo într-un anumit domeniu. Le-au chemat, au venit aici, ţin minte că ne-am întâlnit în benzinărie cu una dintre jucătoare”

Apropo de handbal, în 2010, aţi intervenit în forţă ca să nu dispară echipa feminină din Braşov (n.r. – fosta Rulmentul, actuala Corona), la 4 ani distanţă după ce s-a câştigat titlul.
Atunci era pe cale de dispariţie echipa respectivă. Cu Mariana Tîrcă am făcut o treabă foarte bună, în sensul că am reuşit să rezolvăm o problemă, să facem să nu dispară echipa, să nu se desfiinţeze. Trebuia să mai parcurgem câteva etape, să terminăm ediţia de campionat. Ne-am propus acest lucru, acest a fost obiectivul. La un moment dat, echipa nu mai avea nici tricouri, jucau fetele fără număr pe tricou pentru că efectiv nu aveau. Nu eu, Mariana Tîrcă a luat legătura cu câteva foste colege sau jucătoare care erau prin Spania, altele prin Italia, lucrau acolo într-un anumit domeniu. Le-au chemat, au venit aici, ţin minte că ne-am întâlnit în benzinărie cu una dintre jucătoare, s-a discutat: ”Hai, este problema asta”. Şi mă bucur că am reuşit să facem să avem 7 jucătoare pentru că la un moment dat era pericolul să nu mai fie nici echipa completă. Obiectivul a fost să ducem acea echipă la sfârşitul ediţiei de campionat, apoi să începem o reconstrucţie, o etapă nouă. A fost o perioadă destul de grea, dar frumoasă până la urmă. Astăzi se demonstrează că am făcut o treabă foarte bună atunci şi practic avem o echipă bună la Braşov în raport cu alte echipe din România. Nu avem nicio jucătoare străină, avem grupe de fetiţie mici, de junioare care sunt în toate competiţiile naţionale.

Aţi şi luat titlul anul trecut la junioare 2…
Exact, iar anul acesta sunt vicecampioane, le şi premiem. Tot azi (n.r la ora realizării interviului) îi premiem şi pe hocheişti, au făcut o treabă foarte bună în Campionatul Naţional, chiar şi în Liga MOL. Astăzi este o componentă comercială foarte profundă în ceea ce înseamnă sport. Aici trebuie făcut ceva, să organizăm sau să facem sportul pentru copii, pentru juniori, să creăm o bază de selecţie, o resursă urmană care să fie avută în vedere şi să facă performanţă într-o anumită etapă. Se greşeşte foarte mult, mai ales în ceea ce înseamnă Legea Educaţiei, trebuie să există prevederi foarte clare şi să se facă foarte mult din acest punct de vedere. Eu nu sunt adeptul că ceea ce a fost înainte a fost rău. Mult comentata Daciada, avea un avantaj, o componentă foarte bună. Noi ca autorităţi poate trebuie să facem ceva mai mult sau poate ce nu fac alţii şi să creăm competiţii interşcolare, interjudeţene, să aducem copii la sport.

Prima amintire cu Cristina Neagu: „Printre primele lucruri a fost că trebuie să găsim un loc la şcoală, o cameră la un cămin. Ştiu că avea probleme de cablu, la internet, pentru televiziune, pentru că nu avea”

Vorbeaţi mai devreme de Corona Braşov, veau să vă întreb, ce sentiment vă încearcă atunci când vedeţi că cea mai bună jucătoare de handbal a lumii a făcut trecerea de la juniorat spre marea performanţă aici la Braşov, introdusă de Mariana Tîrcă în prima echipă? Şi care este cea mai puternică amintire de la un meci cu Cristina Neagu?
Printre primele lucruri a fost că trebuie să găsim un loc la şcoală, o cameră la un cămin. Ştiu că avea probleme de cablu, la internet, pentru televiziune, pentru că nu avea. Poate e un lucru nesemnificativ, dar îşi aduci aminte foarte uşor de lucrurile acestea. Vezi cât de mult au contat nişte lucruri minimale, foarte simple pentru că ea era elevă atunci şi a trebuit inclusă la cursurile şcolare aici la Braşov. Sigur, cu tot ce a urmat, cu toată evoluţia, lucrul acesta s-a văzut, pas cu pas, etapă cu etapă. Oricum, atunci, Mraiana Tîrcă din primele momente a spus: ”Fata asta e foarte bună şi va avea un parcurs… O să vedeţi”. Eu atunci nu m-am gândit, am zis că aşa fac antrenorii, aşa spun când apreciază mai mult unii jucători. Dar s-a demonstrat că Mariana Tîrcă a avut ochi şi ştie ce trebuie să facă în sensul asta. Dar sunt jucătoare şi azi la Braşov care vă asigur eu că vor face lucruri frumoase, sunt acum la nivel de junioare.

La cine vă referiţi?
Sorina Tîrcă este una dintre ele, sunt sigur că fata asta va face o figură foarte bună, iar pe lângă ea toate junioarele care sunt în jurul ei. Anul acesta ne-am propus să facem şi o echipă de Divizia A, dar formată din junioarele care sunt azi la Corona. Vom avea echipă de Ligă şi echipă de Divizia A, iar fetele să joace şi primul eşalon şi în Divizie dacă e cazul, aşa cum era odată, întâi formaţia de tineret, apoi cea de senioare. De unde să-şi extragi resursa umană, jucători sau jucătoare ca la piaţă e foarte simplu. Noi cheltuim bani publici pentru treaba asta şi nu cred că nu trebuie să existe conecntare şi atenţie pe ce înseamnă copii. Şi asta este şi atenţia noastră, pe infrastructură. Când s-a înfiinţat echipa de hochei… Nici nu aveam jucători la Braşov, tioţi erau cetăţeni români, dar de etnie maghiară şi jucau pe la Odorheiu Secuiesc, pe la Cîrţa sau prin altă parte. Dar jucau cu Braşovul pe tricou. După aceea am făcut şi infrastructură, s-a structurat şi echipa. Şi iată că şi la fel, la hochei, copiii se duc de dimineaţă, înainte de a merge la şcoală, să intre pe patinoar, să facă pregătire, întrucât nu mai încap. Avem grupe de copii, avem atât de mulţi încât trebuie să fie şi echipa mare şi ceilalţi copii într-o zi pe gheaţă, mai sunt şi cei de la patinaj artistic, la fel şi ei trebuie să fie pe gheaţă. E foarte plăcut să vezi lucrul acesta, e un sentiment atât de bun, înesamnă că ai făcut o treabă bună, că nu ai făcut lucrurile degeaba.

„Facem o sală polivalentă cu investiţie proprie”. Antrenor canadian la echipa de hochei, bazin ultramodern de polo şi nataţie şi istoria scrimei sub Tâmpa

Cum aţi adus antrenorul canadian la hochei?
Nu l-am adus eu, cei care se ocupă acolo vin şi spun: ”Trebuie să facem treaba asta sau am luat decizia asta sau am găsit că este o soluţie mai bună persoana respectivă”. Au fost fel şi fel de antrenori care au fost aici şi care au făcut performanţă bună de-a lungul timpului. Aşa e când nu ai resursă umană, apelezi la ceea ce ai în momentul respectiv. Şi la hochei am făcut o încercare acum 2 ani, când am spus: ”În regulă, avem copii care au crescut foarte mult, ne permitem o ediţie de campionat în care să nu ne gândim doar la performanţă, ci să rezistăm între echipele din primul eşalon. Ne concentrăm foarte mult pe ce avem în ograda proprie”. Şi i-am băgat pe toţi care erau în structura proprie la echipa mare. Ne-au bătut toţi, dar important este că am dat şansa jucătorilor să se confrunte cu duritatea de la nivelul de competiţie de vârf. Şi s-a demonstrat că din foarte mulţi care au avut şansa asta, antrenorul a ştiut să vadă şi să selecteze. Azi sunt deja copii care au provenit din pepiniera proprie. Am făcut câteva implanturi în etapa următoare şi iată că anul acesta am câştigat campionatul şi Cupa României.

Sunteţi la un nivel optimi cu handbalul, cu hocheiul, mai puţin cu fotbalul…
Nu numai. Uitaţi-vă că avem acum la Braşov echipă de polo, am făcut secţie de nataţie şi sunt foarte mulţi copii. Cu timpul, jucătorii de la echipa de polo vor fi din ograda proprie. Avem infrastructura, avem bazinul olimpic, normal că trebuie să faci polo şi nataţie, Sport de echipă, avem echipa de handbal, avem sala modernizată. Sigur, ar fi bine să avem o Sală Polivalentă la Braşov, pe care o avem în plan să o facem în următoarea perioadă cu investiţie proprie…

Cam în câţi ani credeţi că Braşovul va avea o nouă Sală Polivalentă?
Am aşteptat, am făcut un demers la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Sporturilor. De la Guvernul actual am primit din păcate un răspuns negativ, că la Braşov nu există în plan o asemenea investiţie. În asemenea condiţii o vom face din resurse proprii, vom face un proiect în perioada următoare. Vom aloca fonduri de la bugetul local pentru asemenea investiţie care este foarte benefică pentru Braşov din toate punctele de vedere… (n.r. primarul Braşovului a revenit apoi la ideea anterioară). Noi am reînfiinţat la Braşov şi secţia de scrimă, a fost o tradiţie, Mihai Covaliu este de aici din Braşov. Şi din respect faţă de el am făcut un lucru bun, deşi nu cred că are această pretenţie. Ne-am consultat împreună şi am făcut secţie de scrimă la Braşov, am făcut selecţie, s-au înscris deja foarte mulţi copii. Am luat antrenori care au venit la Braşov, iar preşdintele clubului a făcut sportul acesta, are experienţă în domeniu. Ionuţ Achiriloaie este schiorul care reprezintă România la Jocurile Olimpice, a fost şi la Soci, este între primii 50 la proba la care participă, iar el este sportiv legitimat la Corona. Pe lângă el, ca şi reprezentare de vârf, avem şi secţie de schi la Braşov, unde avem foarte mulţi copii, de la 8 ani, care au câştigat competiţii foarte multe. Avem domeniu schiabil, avem infrastructură, am încerccăm să ne pliem pe ceea ce avem ca şi tradiţie într-un oraş de munte. Tradiţia în ceea ce înseamnă scrima a venit ceva firesc, handbalul nu mai spus pentru că a existat această perioadă de vârf de-a lungul timpului, avem o colaborare pentru echipele de baschet cu CS Universitatea Braşov, polo şi nataţia au venit, de asemenea, firesc. Am acoperit un palier foarte mare de sporturi, bazându-ne şi concentrându-ne cu tot ce înseamnă resursă materială financiară şi logistică pe copii, apoi şi pe sport de echipă, să ajungem la vârf dacă pot să spun aşa. Dar la bază să există mereu o resursă care să genereze jucători şi jucătoare pentru echipa mare. Fotbalul? Din păcate, este o pată negativă pentru Braşov.

Ce nu a mers între Primărie şi echipa de fotbal FC Braşov şi istoria frumoasă şi urâtă a efemerei Corona: „Cheltuiai foarte mulţi bani pentru că stăteau şi nu produceau nimic, atunci am văzut faţa urâtă a fotbalului. Am văzut ce s-a întâmplat, jucători care erau aduşi să figureze pe aici. Unii dispăreau şi nu mai veneau înapoi şi am aflat ulterior că erau pe la alte echipe prin alte ţări, dar fără forme, cu antrenori aduşi din alte părţi, cu conducere din alte părţi adusă pe aici”

Ce nu a mers între Primărie şi echipa FC Braşov în ultimii ani?
A fost o perioadă cu mulţi ani în urmă când Municipalitatea a avut un rol, a şi avut participare, a şi fost implicată ca entitate în tot ceea ce înseamna FC Braşov. Cu schimbarea în Societate Comercială, Municipalitatea a avut, la fel, o implicare, însă cu timpul lucrurile s-au degradat, în sensul că din punct de vedere al relaţionării acestui parteneriat au început să scârţâie. Atunci, când într-o formulă de parteneriat nu există un respect, o abordare corectă, atunci mai bine te retragi. Însă, lucrurile au decurs în ultimii ani aşa cum ştim cu toţii şi s-a întâmplat ce s-a întâmplat.

La ce vă referiţi, mai concret?
Noi am avut implicare în ceea ce priveşte componenta materială, logistică, am făcut ce trebuia făcut. Municipalitatea a avut şi un rol financiar în acest parteneriat, dar lucrurile nu au evoluat într-un sens bun. De asta a apărut la un moment, sunt sigur că ştiţi lucrul acesta, echipa de fotbal  Corona. Şi totul a plecat de la un lucru de suflet, o iniţiativă dintr-o joacă. Să facem la Corona o echipă formată din foşti jucători de la Braşov, plecaţi de aici şi ajunşi la o anumită vârstă. Cheltuielile nu ar fi trebuit să fie foarte mari, având în vedere că toţi au familiile aici, nu trebuie să-i plăteşti casă, să-i plăteşti masă, joacă din plăcere, pune suflet. Hai, să existe acest lucru aici, la început în liga a patra, apoi liga a treia.

Au fost trei ani cu promovări consecutive.
S-a dovedit că atunci când au pus foarte mult suflet şi nu s-au axat pe partea materială, financiară, lucrurile au mers foarte bine. La un moment dat, lucrurile erau foarte plăcute, mergeau cu famiile în deplasare, cu sandwich-ul în buzunar, după meci stăteau toţi împreună, a fost chestiune mai mult prietenească. Nu exista partea de interes material, erau şi oameni în jurul echipei care ajutau din acest punct de vedere. Şi când au pus foarte mult suflet, lucrurile au evoluat încât au ajuns în eşalonul de vârf. Personal, am fost întrebat şi am spus că nu este o idee bună să se facă treaba aceasta pentru că atunci când depăşeşti etapa aceasta pe care ai parcurs-o şi ai făcut ceea ce ai făcut plăcere, cu implicare, sunt convins când ai ajuns la acel nivel superior totul se va strica, acolo lucrurile vor fi gândite şi tratate altfel. Alţii care au decis lucrurile din perspectiva asta au făcut altfel, au forţat puţin lucrurile şi au spus că trebuie să intre în Liga Naţională. Le-am spus că vor fi probleme din toate punctele de vedere, ca nivel competiţional, ca parte materială, infrastructură, logistică, ca parte financiară. Cei care au decis, au luat o hotărâre greşită, s-a demonstrat ulterior că s-a confirmat ce am spus eu. Toţi jucătorii care au evoluat, care erau în Braşov, care au avut un rol important, au fost daţi la o parte. La Braşov erau vreo 30 şi ceva de jucători, dintre care 30 erau din America de Sud, nu aveau nicio legătură cu oraşul, iar unii nu au jucat niciun minut. Cheltuiai foarte mulţi bani pentru că stăteau şi nu produceau nimic, atunci am văzut faţa urâtă a fotbalului. Am văzut ce s-a întâmplat, jucători care erau aduşi să figureze pe aici. Unii dispăreau şi nu mai veneau înapoi şi am aflat ulterior că erau pe la alte echipe prin alte ţări, dar fără forme, cu antrenori aduşi din alte părţi, cu conducere din alte părţi adusă pe aici. Am spus că nu e regulă ce se întâmplă şi că lucrurile trebuie să se închidă din acest punct de vedere. Şi s-au închis, cred că a fost un lucru bun. Am considerat că municipalitatea să nu mai aibă o implicare la acest nivel, la acest sport, dar să ne concentrăm foarte mult pe ce înseamnă copii. S-a întâmplat acest lucru, iar la Corona s-a reînfiinţat secţia de fotbal, dar cu lucrurile foarte clar stipulate, pentru copii. Punct!

Marele club spaniol Celta Vigo a venit la Braşov! „Ce este infrastructură trebuie pusă la dispoziţie de noi în mod gratuit, în acest parteneriat sunt copii sută la sută din Braşov. Nu ne propunem să facem o chestie comercială din acest punct de vedere, cum au interpretat unii”

Ce presupune colaborarea cu Celta Vigo?
Ne-am întâlnit aici cu reprezentanţii de la Celta Vigo, au venit în Braşov, au adus şi antrenori spanioli, a fost un prim an, am văzut care sunt părţile bune, care sunt părţile mai puţin bune, care sunt problemele cu care ne confruntăm şi din acest an lucrurile vor intra într-o altă etapă, în sensul că vom completa ce este de completat din punct de vedere al implicării noastre. Ce este infrastructură trebuie pusă la dispoziţie de noi în mod gratuit, în acest parteneriat sunt copii sută la sută din Braşov. Nu ne propunem să facem o chestie comercială din acest punct de vedere, cum au interpretat unii. Vrem să le dăm o şansă acestor copii, să aibă unde să se manifese, unde să joace, să arate că sunt buni, să fie urmăriţi, să fie selectaţi şi poate că unul din sutele de copii din Braşov din această formulă, de la Corona sau din parteneriatul cu Celta Vigo, va ajunge vreodată cum s-a întâmplat şi cu Cristina Neagu.

  1. IATA CUM SUNT CHELTUITI BANII PUBLICI SI VEZI UNDE AJUNG EI !
    Sa afle toti sportivii si toti locuitorii Municipiului Brasov !
    Asociatia Sport Club Corona 2010 Brasov este o asociatie privata, infiintata in baza O.G. nr. 26/2000, nefiind de utilitate publica declarata prin hotarare de guvern. Cum e posibil plata cotizatiei de 385.000 euro, anticipat in luna ianuarie a fiecarui an (vezi H.C.L. nr 6/2014 si ulterior HCL nr. 635/2014, care nu o revoca pe cea dantai)) din bani publici pentru fiecare in parte din cei 7 membrii reprezentanti ai municipiului Brasov ? (7 cosilieri locali conform HCL nr. 2/2017. Toate hotararile legate de Sport Club Corona cu atribuiri directe (fara licitatie) de imobile – terenuri, cotizatii, s.a. sunt total ilegale.
    HOTĂRÂREA Nr. 350 din data de 28 iulie 2016
    Republicată conform H.C.L. nr. 2 din data de 28 ianuarie 2017
    Privind: desemnarea reprezentanţilor Municipiului Braşov în Adunarea Generală a Asociaţiei „Sport Club Corona 2010 Braşov”;
    Art. 1. Consiliul Local al Municipiului Braşov stabileşte la 7 membri numărul reprezentanţilor Municipiului Braşov în Adunarea Generală a Asociaţiei „Sport Club Corona 2010 Braşov”.
    Art. 2. Se desemnează în calitate de reprezentanţi ai Municipiului Braşov în Adunarea Generală a Asociaţiei “Sport Club Corona 2010 Braşov”, după cum urmează:
    – COJOCEA ROXANA
    – OPRICĂ FLORENTIN – ADRIAN
    – NEACŞU ALEXANDRU
    – ACHIM GHEORGHE – SILVIU
    – DUŢU TUDOR – ALEXANDRU
    – COMŞA MARIUS
    – TORO TAMAS
    Art. 3. Începând cu data prezentei Hotărârea Consiliului Local nr. 804/2010 republicată conform H.C.L. nr. 389/2012, H.C.L. nr. 597/2012, H.C.L. nr. 91/2013, H.C.L. nr. 311/2014, H.C.L. nr. 474/2014 se revocă.
    Art. 4. Primarul Municipiului Braşov şi persoanele nominalizate la art. 2 vor asigura ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri.

    HOTĂRÂREA Nr. 6
    din data de 27 ianuarie 2014
    Privind: aprobarea cotizaţiei către Asociaţia” Sport Club Corona 2010 Braşov”;

    Art. 1. Se aprobă cotizaţia în sumă de 385.000 Euro, datorată în anul 2014 de Municipiul Braşov, în calitate de membru, către Asociaţia “Sport Club Corona 2010 Braşov.
    Art. 2. Plata cotizaţiei se face în luna ianuarie pentru anul în curs, în lei la cursul de schimb valutar din ziua efectuării plăţii.
    Art. 3. Primarul Municipiului Braşov va asigura ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri.
    HOTĂRÂREA Nr. 635
    din data de 18 decembrie 2014

    Privind: aprobarea cotizaţiei către Asociaţia” Sport Club Corona 2010 Braşov”
    Art. 1. Se aprobă cotizaţia anuală datorată de Municipiul Braşov, în calitate de membru fondator, către Asociaţia “Sport Club Corona 2010 Braşov în sumă de 0,5 % din veniturile proprii aferente bugetului local al Municipiului Braşov, încasate în anul anterior plăţii cotizaţiei.
    Art. 2. Primarul Municipiului Braşov va asigura ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri.

    NOTA : nici un consilier local din 2010 (cand a inceput plata cotizatiei) si pana in present, potrivit Legii nr. 261/2003, nu a declarat pe declaratia de avere si nici pe cea de interese, ca este membru in Adunarea Generala a acestei fundatii !!!

    Reply
  2. Erata : scuze, e vorba de Legea nr. 161/2003.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.