Cum se sărbătorea Ziua Muncii în comunism (Foto)

Cum se sărbătorea Ziua Muncii în comunism (Foto)

În fiecare an la 1 Mai se sărbătorește, începând din 1889, în peste 80 de țări, Ziua Internațională a Muncii. Aceasta îşi are originea în mişcările de proteste ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la opt ore.

În memoria românilor de astăzi ea este un simbol „împins“ între două amintiri: mitingurile lui Ceauşescu şi sărbătorile câmpeneşti.

În România, în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată de manifestări propagandistice. Defilarea reprezenta elementul central al manifestărilor, şi se organiza în toate oraşele mari şi medii. Participarea la manifestații era o obligație peste care nu puteai trece. Cei care se împotriveau, erau considerați inamici ai regimului.

În marile oraşe conducătorii de intreprinderi şi muncitorii decoraţi aveau privilegiul de a sta la tribună şi de a primi onorurile.

Muncitorii din fabrici și uzine îmbrăcați cu cele mai frumoase haine, pionierii și șoimii patriei erau obligați să participe la parade cu pancarte uriașe sau fotografii cu Nicolae și Elena Ceaușescu și să scandeze lozinci de preamărire.

Cetăţenii erau încolonaţi în funcţie de întreprinderea la care lucrau şi defilau ore în şir cu lozinci de preamărire şi înălţau pancarte uriaşe, trecând prin faţa tribunei oficiale, şi salutând reprezentanții partidului- stat.

„Trăiască Partidul Comunist Român în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“, „Trăiască comunismul, viitorul luminos al întregii omeniri!“, „Trăiască Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului, ctitorul epocii de aur!“. „Ceauşescu – Muncitorii“, „Ceauşescu P.C.R.“, erau lozinci folosite în acea vreme.

Copiii braşoveni care îi dădeau flori lui Ceauşescu, duşi la analize pentru a nu-l îmbolnăvi

Potrivit historia.ro, vizita lui Nicolae Ceauşescu din 1967 de la Braşov a fost o manifestare grandioasă. Muncitorii de la Steagu Roşu şi Tractorul au defilat cu tractoarele şi camioanele prin tot oraşul. Zeci de mii de oameni au fost instruiţi pentru ca vizita conducătorului să fie una de succes.  Oamenilor li s-a spus cum să se îmbrace, iar muncitorii au fost duşi la frizerie ca să arată bine la defilare. Copiii care îi dădeau flori lui Ceauşescu erau supuşi mai multor analize pentru a nu-l îmbolnăvi.

Sunt braşoveni care şi acum îşi amintesc pregătirile de defilare. Potrivit unui fost angajat al Uzinei Tractorul, se ştia deja cu două luni înainte că o să vină Ceauşescu şi se făceau pregătiri speciale pentru această “sărbătoare”.

„Lucram la Tractorul şi deja cu două luni înainte se ştia că o să vină Ceauşescu. Am lustruit toate tractoarele ore întregi ca să lucească. Am făcut zeci de ore de repetiţii. Ni se spunea şi cu ce să ne îmbrăcăm. Obligatoriu pantaloni de stofă maro sau negri şi cămaşă albă. Toate călcate şi apretare. Ne-au trimis şi la tuns cu două zile înainte. Era coadă la frizerie de lângă uzină“, îşi aminteşte Ioan Vulpe, citat de adevarul.ro.

Abia după ce se termina defilarea, ziua liberă se încheia la iarbă verde cu mici şi bere. Această ultimă parte este singura care a supravieţuit şi după 1990, căci după Revoluţie, prima zi a lunii mai şi-a pierdut semnificaţia istorică şi ideologică şi a devenit simplă tradiţie sau, mai degrabă, amintire.

În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă, în 1890.

Foto: adevarul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate