Masa de Paşte. Simbolistica bucatelor tradiţionale

Masa de Paşte. Simbolistica bucatelor tradiţionale

Bucatele tradiţionale pentru Sărbătoarea Paştelui sânt marcate de multe obiceiuri străvechi, dar sânt menționate de mai multe ori şi în textul sacru al Bibliei ca alimente încărcate de o bogată simbolistică.

La creştinii români, daca nu pentru întreaga lume creştină, a existat întotdeauna o legatură strânsă între Sărbătoarea Învierii Domnului şi bucatele care se consuma în aceasta perioadă.

Bucatele tradiţionale de Paşte, care au o semnificaţie aparte pentru toţi creştinii, însă merită amintite în primul rând pâinea şi vinul, menţionate de mai multe ori în textul sacru al Bibliei ca alimente încarcate de o bogată simbolistică, apoi putem să ne mutăm atentia către ouale înroşite, cozonac, pască şi preparatele de miel.

Mielul

Încă de la începuturile creştinismului, mielul a fost unul dintre simbolurile religioase ale noii religii, ţinute la mare cinste. Profeţii biblici îl desemnaseră sub acest nume pe Dumnezeu întrupat în om, iar Ioan Botezătorul, spusese arătându-l pe Iisus Hristos poporului iudeu: „Iată Mielul lui Dumnezeu”.

Mielul viu şi nu friptura de miel a fost dintotdeauna considerat un simbol al Mântuitorului Iisus, semnificând puritate şi dragoste curată.

Această sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mântuitorului de pe Golgota, care a adus eliberarea omenirii din robia păcatului.

În lumea satului de odinioară era obligatorie purificarea rituală a celui care tăia animalul. Astfel ciobanul sau gospodarul care urma să taie miei trebuia să se spele, să se bărbierească, să se tundă, să-şi schimbe cămaşa, şi mai ales să nu aibă contacte sexuale cu trei până la şase zile înainte de ziua sacrificiului.

Ouăle roşii

Folclorul conservă mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului.

Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroșit, a spus celor de față: „De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestritate intru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.

Culoarea roșie cu care le vopsesc creștinii la Paști, reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar și sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii.

Cozonacul

Cozonacul de Paște reprezintă o pâine dulce a învierii și renașterii întregii creații, putând la fel de bine să fie pus pe masa în loc de pască sau împreună cu aceasta. Întrucât cozonacii sunt asociați si cu sărbătoarea Crăciunului sau alte sărbători religioase, simbolistica lor pascală este puțin diminuată față de aceea a păștii, dar rămâne valabilă reprezentarea ritualică a jertfei Mântuitorului, prin stropirea cozonacului cu vin sfințit, la biserică.

Pasca

La Cina cea de Taină, Iisus și apostolii au mâncat miel după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pască. Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic.

Pasca semnifică bolta cerească si promisiunea învierii şi a vieţii veşnice. Dulceaţa aluatului sugerează împlinirea sufletească ce urmează stradaniei din post.

În forma sa tradiţională, pasca este împodobită în mijloc cu o cruce, iar pe margine este ornată cu doua fâşii de coca răsucite, întruchipând coroana de spini a lui Hristos.

Pasca se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită. Bucățile de pască sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile și necazurile, semnificând sacrificiul lui Iisus Hristos.

Peştele

Peştele este o altă fiinţă asociată frecvent cu Mântuitorul Iisus, mai puţin din cauze ascunse, ezoterice şi mai degrabă datorită prezenţei permanente a peştelui şi a pescarilor pe toată durata de timp cât Hristos a predicat Evanghelia vieţii. Astfel s-a încetăţenit că dezlegările de pe perioada Postului mare să permită includerea peştelui în meniul zilnic, iar în zilele Paştelui de asemenea mesele de peşte sunt prin tradiţie prezente în mai tot spaţiul creştin.

Iepuraşul de Paşte

Asemanator mielului, şi draguţul iepuraş este un alt simbol, de data aceasta de origine păgâna, a primăverii şi a fertilităţii. Cu siguranţă, şi în acest caz a fost ales unul dintre cele mai plăcute şi inocente animale pentru a impresiona şi a imbuna zeii vechi ai goţilor, căci de acolo provine tradiţia iepuraşului de Paşte. Mai târziu, prin creştinarea goţilor, se pastrează acest obicei, care este transferat către sărbătoarea principală a creştinilor, Paştele Domnului.

De Paştele creştin se consumă mai rar carne de iepure şi se preferă mai degrabă iepuraşi de ciocolată sau de marţipan, care alături de miei şi ouă dulci fac deliciul copiilor, dar şi al adulţilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

De top în Brașov