746 ani de ani de la prima atestare documentară a oraşului Brașov

746 ani de ani de la prima atestare documentară a oraşului Brașov

 

Potrivit Wikipedia, pe data de 23 februarie 1271, avea loc prima menţiune documentară a oraşului Braşov.

Cu toate acestea, anul trecut, Braşovul a aniversat 780 de ani de existenţă, conform primei atestări documentare, scrise sub numele de Corona, care a fost realizată în urmă cu opt secole în Catalogus Ninivensis, un catalog al mănăstirilor premonstratense din Transilvania şi Ungaria.

Documentul, alcătuit între 1236 şi 1241, editat abia în 1949 de către Norbert Backmund, conţine toate aceste aşezăminte vizitate de abatele Fredericus în 1235 şi se păstrează într-o copie din secolul al XV-lea.

În acest catalog se află şi prima menţiune documentară, cunoscută până acum a Braşovului, vorbindu-se despre mânăstirea de călugăriţe din acest oraş: „claustra sororum… în Hungaria… Dyocesis Cumanie Corona”.

De unde vine numele Braşov

Prima atestare a numelui Braşov apare într-un document din 1252. Este un act de donaţie prin care regele maghiar Bela al IV-lea acordă lui Vicenţiu, fiul secuiului Akadaş moşia „Terra Zek“ aflată între Olt şi Munţii Baraolt. Printre hotarele moşiei este menţionat „Saxonum de Brasu“, adică ţinutul saşilor din Braşov. Semnificaţia numelui Brasu nu era însă aceea de oraşul Braşov, ci aceea de ţinut aflat sub jurisdicţia oraşului Braşov. Acest ţinut se întindea pînă la Olt şi cuprindea 13 comune libere la care se adăuga un civitas, adică oraşul Braşov.

Toponimul „Brasu” este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului din Budapesta și în fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Ștefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” și „Teel, filius Ebl deBrasu cognatus eiusdem”.

Într-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este în posesiunea localităților Mikofalva și Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum și a altora, privind familia comiților din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Brașov sau la Țara Bârsei.

Astfel, din documentele anilor 1252 şi 1271 se poate deduce ca numele topic „Brasov” avea odinioară un sens mai larg, desemnând un teritoriu mai întins, poate chiar Tara Bârsei, cum afirma Pavel Binder.

Prima împărţire pe cartiere a Braşovului

Prima reformă a administraţiei oraşului Braşov a fost făcută de judele primar Johann Benkner, între anii 1547-1565. A fost o reorganizare teritorială, dar şi una fiscală, privind înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor şi inventarierea privilegiilor Braşovului.

Împărţirea teritorială pe „cartiere“ cuprindea patru zone. Prima era Cetatea, constituită pe bazele aşezării Corona, înconjurată de ziduri, turnuri şi bastioane, cu o populaţie compusă din proprietari de case, ateliere meşteşugăreşti sau prăvălii, consideraţi cetăţeni cu drepturi politice depline, saşi şi unguri. A doua zonă, Scheii Braşovului, era suburbia de la vest de Cetate, cu populaţie majoritar românească, dar şi cu locuitori unguri şi saşi. Braşovul vechi era suburbia de la nord de cetate, de pe Dealul Şprenghi şi de la poalele Dealului Cetăţuia. Aici predomina populaţia agrară. Cam la fel şi Blumăna, suburbia de la est de Cetate.

La mijlocul secolului XV, Braşovul devenise unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei, cu o populaţie de peste 6.000 de locuitori.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate