Cum a ajuns bugetul de dezvoltare al Brașovului în „pixul” cuplului Dragnea-Shhaideh

Cum a ajuns bugetul de dezvoltare al Brașovului în „pixul” cuplului Dragnea-Shhaideh

Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative este în vigoare de la 30.01.2017.

Prin intrarea în vigoare a acestei ordonanțe se produc câteva anomalii. Cea mai mare anomalie este faptul că această ordonanță a apărut înainte de aprobarea legii bugetului de stat de către parlamentul României.

Foarte grav este faptul că prin această ordonanță, Guvernul Grindeanu enunță principiile legii bugetului ocolind Parlamentul României, modifică Codul Fiscal, „taie” fonduri de la educație și dovedește că aplicarea Legii salarizării unitare a personalului bugetar – atât de vehiculată de Dragnea în campania electorală – este o mare minciună.

Prin prorogarea termenelor, actualul guvern de demonstrează că poate face orice, fără acordul Parlamentului României și mai ales că poate „argumenta” legal că nu duce la îndeplinire propriile promisiuni electorale.

Prin intermediul acestei ordonanțe, unii sunt mai egali decât alții. Guvernul și ministerele nu au nicio obligație referitoare la respectarea deficitelor bugetare stabilite prin acordul de bună guvernanță și menținerea deficitului sub 3%, pot cheltui 31 de miliarde de la Ministerul Dezvoltării prin direcționarea fondurilor discreționare după cum „pixul” ministrului Shhaideh va scrie după dictarea lui Dragnea direct către administrațiile din zonele de protecție ale PSD – preponderent aflate în sudul României.

Practic, încadrarea în limitele de deficit bugetar este valabilă doar pentru autoritățile locale. Guvernul, prin derogare poate cheltui cât vrea, pe ce vrea și fără a fi obligat să ofere publicității un raport semestrial.

În această manieră asistăm la amputarea bugetului României, la îndestularea Ministerului Dezvoltării aflat în coordonarea lui Dragnea cu 31 miliarde lei, bani care vor fi orientați „discreționar” nu pe note de fundamentare, ci pe afinități guvernamentale.

În aceste condiții, Brașovul poate fi „pedepsit” în continuare… Așa se explică faptul că marile proiecte de infrastructură ale Brașovului – aeroportul, autostrada sau intermodalul de la Feldioara – nici măcar nu se află în legea bugetului.

Prin mecanismele derogării, abrogării sau prorogării acest guvern devine unul al EXCEPȚIILOR  de la lege! De la Legea bugetului votată în Parlamentul României!

  • Adrian Oprică,
  • preşedintele organizaţiei municipale a PNL Braşov

Textul Ordonanței 9/2017 cu observațiile de rigoare.

Având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat,

  • având în vedere faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului  99/2016privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, au fost aprobate unele măsuri privind salarizarea personalului din sectorul bugetar şi alte drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal, doar pentru primele două luni ale anului 2017,
  • ţinând cont de faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 martie 2017, s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru  284/2010privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal,
  • pentru a evita interpretări şi o aplicare neunitară a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului  2/2017privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi a Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată,
  • ţinând seama de faptul că neadoptarea măsurii de prelungire a termenului până la care cota maximă de contribuţie de 6% aferentă fondurilor de pensii administrate privat să fie atinsă, respectiv în anul 2018, ar afecta sustenabilitatea sistemului public de pensii,
  • având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, instituită prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare  69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat şi al bugetelor de asigurări sociale pe anul 2017,
  • luând în considerare că, în situaţia neadoptării acestor măsuri în regim de urgenţă, deficitul bugetar în anul 2017 va depăşi pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatulprivind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea  13/2008, ceea ce va determina declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv,
  • ţinând cont de necesitatea adoptării măsurilor legislative în vederea asigurării condiţiilor necesare desfăşurării activităţii Consiliului Concurenţei,
  • luând în considerare necesitatea adoptării de măsuri legislative care să asigure finanţarea cheltuielilor de transport al cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite şi fără resurse financiare şi al copiilor fără tutelă, inclusiv plata pentru cheltuielile de transport, cazare şi diurnă pentru persoanele însoţitoare, în cazul în care se impune repatrierea asistată, precum şi finanţarea cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul în condiţiile intrării în vigoare a prevederilor Legii  1/2017privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
  • având în vedere necesitatea simplificării şi acordării unui tratament fiscal specific aplicabil veniturilor obţinute de către persoanele care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5  (1)din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare,
  • ţinând cont de necesitatea luării măsurilor pentru asigurarea conducerii Fondului Român de Dezvoltare Socială în condiţiile modificărilor legislative intervenite ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului  1/2017pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
  • având în vedere necesitatea reflectării şi a evidenţierii corecte a plăţilor efectuate din bugetele componente ale bugetului general consolidat, în concordanţă cu normele europene privind Sistemul European de Conturi,
  • având în vedere că în situaţia în care nu se corectează eroarea materială de la  5al articolului unic din Legea nr. 250/2016 cadrele didactice din învăţământul preuniversitar nu ar beneficia de sporurile specifice reglementate de lege,
  • având în vedere prevederile art. 29  (4)şi art. 30 alin. (4) şi (5) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, şi ţinând seama de faptul că nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA şi structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2017 şi perspectiva 2018-2020, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conţinutul declaraţiilor prevăzute la articolele menţionate,
  • ţinând cont de faptul că în prezent există unităţi administrativ-teritoriale la care din anumite motive consiliile locale/judeţene nu se pot întruni pentru aprobarea în termen a hotărârii de acoperire definitivă la sfârşitul anului a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare, după caz, şi ca urmare nu pot închide execuţia în trezorerie,
  • în vederea corelărilor necesare între Legea  26/1990privind Registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi reglementările generale în materie bugetară,
  • luând în considerare necesitatea stabilirii mecanismelor prin care va fi susţinut fondul de lichidare – de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei, potrivit modificărilor aduse Legii  85/2014privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare,
  • având în vedere măsurile tranzitorii la nivelul Ministerului Justiţiei destinate închiderii Acorduluide împrumut nr. 4811-RO dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea  205/2006,
  • în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Observație: Citind argumentația preliminară, vom constata că multe din elementele de fundamentare nu au legătură cu textul ordonanței, ele fiind doar un „subterfugiu ieftin” pentru a plictisi pe cei interesați de textul ordonanței. Relevantă este atenția acordată persoanelor fizice din cadrul misiunilor diplomatice, transportul acestora și invocarea caracterului de urgență al ordonanței care este dată înainte de Legea bugetului de stat. Ca și notă, modificările prezentei legi ar fi trebuit să se regăsească în Legea bugetului pe 2017. Însă…surpriză: legea bugetului este conformă cu normele europene, însă aplicarea sa este fundamentată de această ordonanță plină de abrogări, derogări și prorogări cu influențe devastatoare pentru construcția bugetelor locale și județene.

Art. 1.

(1) În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Derogări (1),

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu luna august 2017, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor beneficiază de prevederile art. 31 alin. (6) şi (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Prevederile art. 1 alin. (3) – (5)art. 24, art. 5 alin. (2) – (4) şi art. 611 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.

(4) Prin excepţie de la alin. (3), în perioada 1 martie-30 iunie 2017 instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 nu acordă prime de vacanţă şi vouchere de vacanţă.

Art. 2.

Pentru personalul prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal- bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cuantumul salariului de bază se stabileşte în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, după aplicarea procentelor de majorare prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017.

Art. 3.

  • Prevederile  21din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Comentariu: Legea-cadru nr. 284/2010 ART. 1 Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. La art. 21 se face referire la aplicarea sistemului unitar de salarizare care se prorogă până la 1 ianuarie 2018. Partidul de guvernământ își încalcă astfel „promisiunea” implementării acestei legi unice de salarizare. Scopul este să își „îndestuleze” ministerul dezvoltării cu fonduri acordate preferențial  după cum vom vedea în cele ce urmează.

 (2) Prin excepţie de la alin. (1), prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică de la 1 martie 2017 pentru categoriile de personal plătit din fonduri publice prevăzute în anexele nr. 12 şi 21 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4.

Prin derogare de la prevederile art. 22 alin. (1) – (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice activităţii pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în unităţile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, precum şi în unităţile din reţeaua ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie pot depăşi 30% din salariul de bază, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.

 Art. 5.

(1) În anul 2017, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

(2) Ordonatorii de credite stabilesc numărul maxim de posturi care se finanţează în anul 2017, în condiţiile alin. (1).

Art. 6.

(1) Prevederile art. 18 alin. (2)art. 1921 şi 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2018 cota de contribuţie la fondurile de pensii administrate privat se majorează la 6%.

Art. 7.

  • Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3)  e)şi g) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

OBSERVATIE>

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):

  1. e)măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din anul 2013;
    g) prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2012. 

Practic, sunt „tăiate” fonduri de la educație, fonduri acordate în anii anteriori!

 

  • Termenul prevăzut la art. 4  (1)din Legea nr. 246/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

Observație: Articolul 1 Se înfiinţează Institutul de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României, denumit în continuare Institut, for naţional ştiinţific, cu personalitate juridică, de drept public, sub control parlamentar.

Art.2    Institutul are ca scop fundamentarea ştiinţifică a soluţiilor de perfecţionare a organizării şi funcţionării autorităţilor publice centrale şi locale, prezentând rapoarte ştiinţifice bianuale Parlamentului şi, după caz, Guvernului şi Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Rapoartele ştiinţifice bianuale ale Institutului vor cuprinde şi propunerile de perfecţionare a legislaţiei, proiecte de acte normative cu impact asupra reformei instituţionale a statului şi de armonizare a dreptului public intern cu legislaţia Uniunii Europene.

Practic, acest Institut, atât de necesar în contextul necesității revizuirii Codurilor civil și penal nu poate primi fondurile pentru a-și începe activitatea. În această manieră se blochează atât procesul de armonizare a legislației europene cu cea națională, cât și procesele de simplificare legislativă, știut fiind faptul că multe legi din România sunt fie confuze, fie contradictorii.

(3) Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b)art. 285art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018.

 

OBSERVATIE Legea 500/2002!!!

Art.4 (1) Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar.
(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
(4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.
(5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.
(6) În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

 

Art. 26 b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în legi specifice, în structura funcţională şi economică a acestora; 

Art. 28 -5 e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; 

Art. 36. – Modificări (1), Jurisprudență (9) (1) Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.
Jurisprudență (1)

(2) Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi.

Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de către Parlament

Art. 8.

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 186/1995 privind constituirea sistemului informaţional referitor la situaţia numerică a personalului din instituţiile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 12 ianuarie 1998.

OBSERVATIE!!!

Hotărârea nr. 186/1995 privind constituirea sistemului informaţional referitor la situaţia numerică a personalului din instituţiile publice în vigoare de la 10.04.1995 până la 30.01.2017, fiind abrogat(ă) prin Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2017.

Art. 1.

În vederea creării unei bănci de date şi informaţii necesare cunoaşterii cu exactitate a situaţiei personalului plătit din fonduri publice, instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele fondurilor speciale, precum şi din bugetele instituţiilor publice ale căror cheltuieli de funcţionare şi investiţii se asigură integral din venituri extrabugetare sau din venituri extrabugetare şi subvenţii acordate din bugetul de stat sau din bugetele locale, în funcţie de subordonare, vor depune semestrial, în termen de 15 zile de la data expirării fiecărui semestru, date şi informaţii cu privire la numărul de personal al acestora, valabile în ultima zi a semestrului respectiv, după cum urmează:

  1. a)la Ministerul Finanţelor şi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru aparatul propriu al tuturor ordonatorilor principali de credite bugetare a căror finanţare se asigură din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, anexe la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat;
  2. b)la ordonatorii principali de credite din apărarea naţională, ordinea publică şi siguranţa naţională, pentru aparatul instituţiilor publice din subordinea acestora;
  3. c)la serviciile publice descentralizate ale Ministerului Finanţelor şi ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în unităţile administrativ-teritoriale, pentru:

 ordonatorii principali de credite bugetare din administraţia publică locală;

 ordonatorii secundari şi terţiari de credite bugetare, inclusiv instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri extrabugetare, cu excepţia celor prevăzuţi la lit. b).

Art. 2. (1) Următoarele fapte constituie contravenţii la prezenta hotărâre, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să constituie infracţiuni:

  1. a)prezentarea de date eronate;
  2. b)nerespectarea termenului de transmitere a datelor şi informaţiilor, prevăzut la art. 1.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei la 750.000 lei, iar cele de la lit. b), cu amendă de la 250.000 lei la 500.000 lei.

(3) Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de către organele de specialitate din Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi unităţile lor teritoriale.

(4) Contravenţiilor prevăzute la acest articol le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare.

Art. 3.

Ministerul Finanţelor împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor elabora norme metodologice în aplicarea prezentei hotărâri, cu privire la datele şi informaţiile ce urmează a se comunica, precum şi machetele-model pentru prezentarea acestora.

Art. 9. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

  1. La articolul 76 alineatul (2), după litera r)se introduce o nouă literă, litera r1), cu următorul cuprins:

r1) veniturile obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;”.

  1. La articolul 142, după litera t)se introduce o nouă literă, litera ţ), cu următorul cuprins:

ţ) veniturile obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 10.

Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 9 se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţă.

OBSERVATIE!!!

Modificarea şi completarea Codului fiscal este făcută prin derogare!

Art. 4. – (1) Prezentul cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe parcursul acelui an. (3) În situaţia în care modificările şi/sau completările se adoptă prin ordonanţe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puţin de 15 zile de la data publicării, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (2). (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) modificările care decurg din angajamentele internaţionale ale României.

Art. 11. La articolul 31 alineatul (5) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

d1) organizarea de către Consiliul Concurenţei de congrese, conferinţe şi alte acţiuni de protocol similare.” Oare acesta să fie rolul Consiliului Concurenței???

Art. 13. La articolul 13 din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 13 februarie 2014, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b)câte un reprezentant al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale pentru Romi şi 2 reprezentaţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, desemnaţi de conducătorii instituţiilor respective;”.

Art. 15.

  • Prin derogare de la prevederile art. 29  (4)din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea şi integralitatea informaţiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

OBSERVATIE!!!

Art. 29.

Până la sfârşitul lunii iulie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu un raport semestrial cu privire la situaţia economică şi bugetară. Conform acestei ordonanțe raportul semestrial este înlocuit de o simplă declarație de răspundere, fără explicitarea clară a cheltuielilor și implicit fundamentarea rectificărilor bugetare. Totul se derulează în lipsa transparenței decizionale. Această derogare este valabilă doar la nivelul primului-ministru și al ministrului finanțelor, dar este obligatorie pentru orice administrație publică locală.

  • Prin derogare de la prevederile art. 30  (4)din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2017 şi perspectiva 2018-2020 în ţintele, obiectivele şi priorităţile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

OBSERVATIE!!!

Art. 30.

Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară va cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele:

  1. a)reanalizarea cadrului macroeconomic care a stat la baza bugetului anului respectiv, precum şi cele mai recente date cu privire la indicatorii macroeconomici şi va identifica tendinţele şi schimbările semnificative faţă de cele estimate cu ocazia finalizării legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat;
  2. b)cuantificarea impactului eventualelor schimbări ale prognozei macroeconomice asupra ţintelor bugetare anuale şi pe termen mediu şi prezentarea măsurilor care vor fi luate;
  3. c)date cu privire la veniturile bugetului general consolidat, detaliat pentru fiecare categorie de venit, precizându-se prognoza iniţială, veniturile colectate în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
  4. d)date cu privire la cheltuielile bugetului general consolidat, detaliat în clasificaţie economică şi funcţională, pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
  5. e)date cu privire la cheltuielile bugetului de stat, detaliat în clasificaţie economică, pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetului de stat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
  6. f)date cu privire la soldul bugetar, atât pentru bugetul general consolidat total şi primar, cât şi pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
  7. g) date cu privire la absorbţia fondurilor primite de la Uniunea Europeană şi de la alţi donatori, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;
  8. h) date cu privire la plăţile restante ale bugetului general consolidat la finele trimestrului I şi estimări pentru semestrul I şi pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat;
  9. i) date cu privire la finanţarea deficitului bugetar şi nivelul datoriei publice;
  10. j) justificări pentru eventualele nerealizări ale previziunilor de venituri, precizându-se măsurile luate şi planificate pentru îmbunătăţirea colectării.

Art. 16.

După alineatul (13) al articolului 58 din Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (14), cu următorul cuprins:

(14) Acoperirea definitivă la sfârşitul anului, a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare, după caz, se poate face în baza dispoziţiei ordonatorului principal de credite, sau persoanei căreia i s-au delegat aceste atribuţii, atunci când deficitul rezultat la sfârşitul exerciţiului bugetar, este mai mic sau egal cu sumele aprobate în baza hotărârilor autorităţilor deliberative pentru destinaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).”

Practic, încadrarea în limitele de deficit bugetar este valabil doar pentru autoritățile locale. Guvernul, prin derogare poate cheltui cât vrea, pe ce vrea și fără a fi obligat să ofere publicității un raport semestrial. În această manieră asistăm la amputarea bugetului României, la îndestularea Ministerului Dezvoltării aflat în coordonarea lui Dragnea cu 31 miliarde lei, bani care vor fi orientați „discreționar” nu pe note de fundamentare, ci pe afinități guvernamentale. În aceste condiții, Brașovul poate fi „pedepsit” în continuare… Așa se explică faptul că marile proiecte de infrastructură ale Brașovului – aeroportul, autostrada sau intermodalul de la Feldioara – nici măcar nu se află în legea bugetului.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate