Descoperă-ţi talentul! Dorian Lungu a făcut mecatronică, a fost speaker şi acum se ocupă de o ciocolaterie

O carieră de succes obții atunci când îți transformi un hobby, o pasiune, în slujbă sau chiar propria afacere. Este și cazul brașoveanului Dorian Lungu. S-a născut în data de 9 septembrie 1973, la Brașov. A absolvit Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” și Mecatronică, la Universitatea  Transilvania.

I-a plăcut de când era adolescent să se implice în acţiunile de voluntariat. „În timpul liceului m-am înscris în Junior Chambers International. De acolo am făcut mult voluntariat și am început să călătoresc, mai ales ca student. Este cea mai numeroasă organizaţie neguvernamentală din lume. Are filiale aproape în toată lumea, unde activează oameni până în 40 de ani. Sunt oameni de afaceri care se implică în latura socială, dar și politică, chiar dacă statul acesteia este apolitic, dar aici vorbim pe partea de lobby”, își începe povestea Dorian Lungu.

Un moment important în activitatea de voluntariat a fost înființarea Mediatecii Norbert Detaye, de pe lângă Universitatea Transilvania din Brașov. Erau începuturile activităților ONG-urilor în România. atunci a susținut prima conferință, la un eveniment organizat de Fundația Ana Aslan, unde erau prezenți șefi de state, ambasadori, ca speaker. Era în clasa a XI-a.

„Ulterior, am început să mă pregătesc şi să mă autorizez ca formator. Am mers la Consiliul Europei şi am fost printre primii din țară autorizați, pe interculturalitate și project management. M-am întors în țară şi am încercat să promovez partea de educației nonformală, inclusiv în rândul Ministerului Tineretului şi Sportului. Peter Laritzen era reprezentatul CE pe probleme de tineret în România, la acea vreme, iar cu sprijinul lui am încercat să sprijin acreditarea meseriei de formator, trainer, cum se punea atunci, în România. Abia după nouă ani a apărut în nomenclatorul meseriilor”, ne spune Dorian.

Dezamăgit de angajatori, care una promit, alta fac

Tânărul om de afaceri spune că a fost preocupat întotdeauna de „experience learning”, să învețe şi să-i înveţe şi pe alţii prin ceea ce fac, prin practică, pentru că „teoria o înveți în mod individual”. Se declară adeptul modelului finlandez de învățare, care este mult mai relaxat.

„M-am implicat mult în activitățile neguvernamentale. De asemenea, pe toată perioada facultății am lucrat la Direcția Județeană de Tineret și Sport, am fost președinte al ANSIT – Agenția Națională de Sprijinire a Inițiativelor Tinerilor, pe care am înființat-o. Ulterior, aceasta a fost acaparată de politic și am părăsit Agenția, pentru că nu am vrut să mă înscriu în partid. Ulterior, m-am autorizat ca broker, la Bursa de Valori Bucureți și Bursa de Mărfuri de la Sibiu, după facultate. Am făcut marketing la o tipografie. Aveam multe oferte de job-uri atunci, deși era criză de locuri de muncă, pentru că am cunoscut multă lume”, își amintește Dorian.

Apoi a plecat la București, unde a lucrat la Editura Nemira Media. Spune că i-a plăcut foarte mult, pentru că a avut ocazia să cunoască mulți oameni, cum ar fi Silviu Brucan sau Marius Tucă, care erau pe val la acea vreme. S-a ocupat de partea de marketing, de lansarea de cărți, pentru Editura Nemira.

S-a întors în Brașov în 2000, hotărât să își deschidă o afacere pe cont propriu.

„Aveam 235 de dolari, toți banii mei, dar eram hotărât să nu mai lucrez pentru altcineva. Am avut multe dezamăgiri de genul că am avut parte de promisiuni că după 6 luni dacă faci target-ul avansezi. Am depășit în permanență targetul cu mult, dar nu s-au ținut de cuvânt. Vroiam să îmi deschid o sală de fitness. În cele din urmă am renunțat și am decis să deschid o mică firmă în zona IT. Așa am început să fac site-uri. În paralel am continuat și activitatea nonguvernamentală și am deschis Asociația Atelier, pe care am predat-o apoi, fiind o asociație de tineret. Făceam cursuri de formare și în sistem voluntar, dar și pe bani, mergeam pe partea de consultanță”, a precizat Dorian Lungu.

Apoi, a început să se ocupe de proiecte mai mari, pentru că începuseră finanțările prin POSDRU.

Dorian recunoaște că a încercat să cocheteze și cu zona politică, mai ales că a scris mai multe proiecte pentru partidele politice, precum și crearea unor activități specifice: „Am văzut ce e acolo, am și candidat la Primărie la un moment dat, dar scopul meu era să merg la europarlamentare. Nu a fost să fie, dar a fost o experiență de viață…”. Din acest moment, a ieșit total din viața politică, după ce a văzut cu ce „se mănâncă în plan local”.

„Dacă am un regret este acela că nu am învățat să cânt la chitară, deși am primit una cadou de la soție. Iar anul viitor am zis că învăț cu fiul meu. Am jucat fotbal mult, am făcut și schi, de perfomanță, și aveam nevoie de multă energie. Iar ciocolata de pe piață era foarte proastă”, ne mărturisește Dorian.

O afacere dulce

Așa se face că, în 2011, a luat o decizie surpinzătoare pentru cunoscuții săi: a pus bazele unui atelier de ciocolaterie, de care se ocupă în paralel cu afacerea din domeniul IT.

„Mama făcea o ciocolată de casă extraordinară, pe care o ascundea în bibliotecă, să o lase la răcit. Eu, cu fratele meu, ne trezeam în noaptea de Crăciunși o căutam, iar până nu o găseam nu ne culcam. Restul, a doua zi, ce mai rămânea, o îmbrăcam în staniol şi o puneam în pomul de Crăciun. Dar, de cele multe ori, în băduţ rămânea rapid doar staniolul…”, râde braşoveanul la amintirea acelor momente.

La început nu avea ideea de business, ci să facă o ciocolată bună pentru familie, mai ales că soţia tocmai născuse. Apoi, prietenii au început să-i roage să le facă și lor prăjituri și praline. Presiunea a crescut tot mai mult, pentru că și amicii lor aveau nevoie pentru cadouri și așa a ajuns să deschidă primul magazin în 2011, lângă Prefectura Brașov.

CLICK pe poze pentru a se mări!

La un moment s-a întâlnit cu un belgian, care l-a invitat în Belgia. A ajuns acolo şi a văzut cum funcţionează o ciocolaterie. Fosta sa sotie care are un străbunic cofetar, a decis să meargă la o specializare la Institutul Callebaut din Belgia.

Apoi, a decis să se concentreze pe zona corporate, mai ales că s-a preocupat să se dezvolte pe partea de imagine și  design. Anul acesta a aniversat cinci ani, în 30 octombrie, de când a lansat oficial afacerea cu ciocolată, iar la această oră este deschis încă un magazin în Centrul Istoric al Brașovului şi un punct de vânzare, inclusiv a înghețatei artizanale, făcută cu ingrediente naturale.

Vara,  compensează cu gelaterie italiană

„Când am început să ne mărim un pic ca afacere, am avut nevoie de oameni care să lucreze. Însă, vara scade consumul de ciocolată  și am încercat să suplinesc cumva, să nu îi concediez, și am mers în Italia și am vorbit cu un gelatier bătrân și m-am întors să facem acasă o gelată clasică, fără prafuri, cu fructe, lapte și frișcă. Folosim foarte multe ingrediente românești, singurele de import sunt cele de genul fisticului”, dezvăluie Dorian Lungu unul din secretele afacerii sale.

Revenind la ciocolaterie, brașoveanul spune că totul se face manual. Crema se pune manual, cu poșul, în alveolele de ciocolată. Doar baza, importată din Belgia, se temperează cu mașini. Spune că nu „un bussiness”, dar e o afacere care crește încet, pentru că lumea învață cum să mânânce.

„Avem și rețete proprii. Am făcut o ciocolată caldă pe băț, într-o formă și o organizare pe care am gândit-o ca să fie accesibilă de la copii la adulți, din ingrediente naturale. Se bagă în lapte fierbinte și o amesteci până se topește. Nu are amidon sau agenți de îngroșare. Pralinele le facem cu rețete românești, avem ciocolată neagră iute, cu chilli, cu semințe de dovleac, cu semințe de kia, cu cânepă, pentru sportivi, dar și praline cu cardamon, cu influențe asiatice, care merg la o cafea, ciocoalată albă și neagră. Pe lângă rețetele clasice de creme, cu ghimbir de exemplu, am dezvoltat și bazate pe gusturi românești. Am făcut și multe prezentări. De exemplu, am fost primii care am făcut degustări de ciocolată cu vin”, mai spune Dorian Lungu.

Când a demarat afacerea, spunea că face praline cu ciocolată belgiană, din cauză că lumea se ferea că sunt preţuri mai mari şi lumea nu cumpăra. Acum prezintă produsele ca fiind praline hand-made din Braşov, mai ales că lumea a înțeles care e diferenţa între o pralină proaspătă şi una veche, vândută în cutii la magazine.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate