Este nevoie de reformă în Sănătate și Asistență Socială

laura-bratosinCandidatul la Senat din partea ALDE Brașov, Laura Bratosin, are convingerea că este nevoie de o strategie națională de asistență și îngrijire a persoanelor vârstnice, cele mai afectate de demențe (Alzheimer, Parkinson, demență vasculară etc), care le coboară până la limita de jos calitatea vieții. Și nu doar a lor, ci și a celor din familie. 

Potrivit statisticilor prezentate la diferite congrese de Societatea Română Alzheimer – care face chiar un „Apel pentru o strategie națională pentru demență în România”, în anul 2010 erau diagnosticaţi aproximativ 150.000 de români. În anul 2015, la congresul dedicat s-au enunțat cifre de aproximativ 300.000 de persoane diagnosticate, deci un număr dublu de pacienți în doar cinci ani.

Dar afectate de consecințele acestor boli, pentru fiecare pacient, sunt alte cel puțin trei persoane, de regulă membrii din familie, care trebuie să îngrijească pacientul cu demență.

Aşadar, putem vorbi de aproximativ un million de persoane afectate de această boală, direct sau indirect. Putem spune că cinci din 100 de persoane sunt afectate, cu o calitate a vieții perturbată din cauza celor 300.000 de persoane diagnosticate deja.

La o analiză simplă a acestor cifre, vom asista la o triplare a numărului de pacienți în 10-15 ani pentru că: natalitatea este în scădere, se știe, iar procentul populației în vârstă crește, mulți oameni fiind afectați de bolile bătrâneții.

Numeroase persoane nici nu sunt diagnosticate, din varii motive, dar familiile lor sunt afectate, suferă, nu știu ce se întâmplă. De multe ori auzim expresia: „Acest om s-a prostit la bătrânețe”. Nu, nu s-a prostit la bătrânețe, ci pur și simplu omul a îmbătrânit, iar celulele creierului i s-au degradat treptat.

Ce este de făcut?

Este nevoie de Prevenție – prin informare, diagnosticare precoce.

Ese nevoie de conștientizare, pentru a se lua măsuri în privința acestei boli nevindecabile, cu evoluția mai mult sau mai puțin lentă. Depinde de noi toți să încetinim evoluția, astfel încât să ne confruntăm cu consecințele cât mai târziu.

Este nevoie de declararea demenței ca problemă de sănătate publică, astfel încât să fie conturate ulterior programe de suport.

Este nevoie de înființarea unei rețele de servicii specializate, asistență la domiciliu.

Acest proiect poate fi un punct în reforma sănătății de care se tot vorbeşte și de care avem mare nevoie.

Nu se vorbește prea mult de această boală pentru că implică niște costuri uriașe, de mii de euro, anual, dar nu o mai putem ignora. Cu toții putem fi afectați la un moment dat.

Bătrâneţea este, firesc, vârsta la care se pune cel mai adesea problema îngrijirilor paliative. Uneori, bătrâneţea în sine este o boală. Nevoia de a asigura îngrijiri demne pentru această categorie este absolut evidentă şi va fi mai pregnantă în viitorul apropiat, atunci când statisticienii estimează că peste jumătate din populaţia ţării va fi reprezentată de vârstnici.

Cât suntem de pregătiti să facem faţă valului de nevoi în ceea ce priveşte aceste îngrijiri, inclusiv îngrijirile paleative, ale pacientului vârstnic?

Pentru că avem şi în prezent lege, dar nu sunt mijloace. Spitalele româneşti nu sunt pregătite pentru a acorda îngrijiri specializate, fundaţiile şi asociaţiile neguvernamentale sunt firav reprezentate în acest domeniu, iar serviciile private pentru îngrijiri sunt şi ele rare și, de ce nu, foarte scumpe.

Foarte multe românce lucrează în afara graniţei, ca infirmiere nespecializate, în familiile care au vârstnici. Modelul în sine – să plătim pe cineva care să aibă grijă de bolnavii noştri – oare este funcţional în România? Poate în viitor! Prezentul, însă, este cinic.

Cine are grijă de bătrâni? Se pare că un adevăr strămoşesc – un proverb,  o exprimare a tradiţiei – şi anume „să ai grjă de bătrânii tăi cum vei dori ca urmaşii să aibă grijă de tine” începe să fie golit de conţinut.

Nu pledez în totalitate pentru un sistem de tip nursing home (azil) sau de îngrijire personală la domiciliu (caregiver). Sunt avantaje și dezavantaje în cazul fiecăruia.

Pledez pentru ca persoanele de vârsta a treia să fie integrate în societate și nu considerate o povară. Cel mai grav lucru este izolarea lor (nu asunt implicate în acțiuni familaire, caritabile, voluntariat în spitale etc) și lipsa drepturilor. Nu cunosc să existe instituția de „legal guardian” în România care să-i protejeze de abuzuri.

Cât despre bolnavii aflați în stare terminală (considerată a fi mai puțin de 6 luni de trăit), ar trebui să existe centre paleative care să asigure o îngrijire igienică, de atenuare a suferinței prin medicamente și suport spiritual. Ar trebui să considerăm o decență a morții în aceste circumstanțe.

Despre Laura Bratosin

Lista candidaților ALDE Brașov pentru Senat este deschisă de brașoveanca Laura Bratosin, de șase ani director la Unitatea de Asistență Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru. De-a lungul timpului a mai lucrat ca organ de control la Comisariatul pentru Protecția Consumatorului Brașov și în industria alimentară.

Laura Bratosin are 43 de ani, este căsătorită și are doi copii. Gândirea pozitivă și spiritul de echipă au făcut-o să aibă convingerea că orice punte, oricât de firavă ar fi, poate fi consolidată, astfel încât să susțină noi construcții. Acum, societatea românească pare să fie acea punte care are nevoie de consolidare.

Sloganul care o definește: „Demnitate și respect în România”.

  •  Comandat de ALDE Brașov
  • COD AEP 11160008

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate