Paradox românesc: creşte economia, scade nivelul de trai

grafic economieEconomia României are şanse ca, în următorii doi ani, să atingă un nivel excelent de creştere economică estimat de specialişti la 4,4-4,8 la sută în 2016 şi la 5,2-5,7% în 2017, pe fondul stimulării cererii interne, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală. Însă paradoxul este că, pe măsură ce produsul intern brut ia avânt, stimulat în primul rând de comerţ, rata sărăciei devine tot mai mare, arată datele KeysFin.

Oficial ne merge bine, dacă analizăm datele de la Institutul Naţional de Statistică. Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 5,2%, pe serie brută, în primul semestru din 2016, şi cu 5% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce, în trimestrul doi, avansul PIB a fost de 1,5% faţă de trimestrul 1 şi de 6% faţă de trimestrul 2 din 2015.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, în timp ce majoritatea băncilor şi instituţiilor financiare prezente în ţara noastră au estimat avansul între 4,4 şi 4,8%.

„Datele arată încurajator însă dacă privim ce se ascunde în spatele acestui avans, observăm că evoluţia economică se datorează în primul rând consumului ceea ce, pe moment este salutar, însă pe termen mediu şi lung are şanse să devină un adevărat măr otrăvit”, spun analiştii de la KeysFin.

„Creşterea economică sănătoasă este cea care se bazează pe producţie, pe plus valoare, pe angrenarea unor lanţuri economice pe orizontală. Fără industrie, fără producţie, fără produse finite la export, economia va deveni tot mai sensibilă la evoluţiile externe. Dacă va izbucni o nouă criză, efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat”, avertizează aceştia.

Statistica mai arată un lucru îngrijorător, pe care analiştii de la KeysFin l-au semnalat încă din anii trecuţi – România se enclavizează economic, iar sărăcia devine, astfel, tot mai prezentă în mediul rural.

marius duncaMarius Dunca, preşedinte PSD Braşov: „Întreg județul Brașov are un potențial extraordinar care este prea puțin exploatat. Pentru a tinde spre gradul de dezvoltare dorit ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea infrastructurii – aeroport, transport intermodal și nod de autostrăzi  (Brașov – Comarnic, Brașov – Bacău, Brașov- Sibiu) – care pot asigura dezvoltare economică pe orizontală, dar și pe dezvoltarea echitabilă a întregului județ. Și în județul Brașov există zone cu un risc ridicat de sărăcie, precum zonele din nordul și sud-vestul județului, fapt care ar trebui să ne alarmeze. Pentru a evita depopularea acestor zone și a le oferi perspective locuitorilor, trebuie să exploatăm potențialul agricol existent. Hub-urile agricole se pot dovedi a fi cea mai bună soluție pentru mediul rural din județul Brașov. Avem perspective, avem resurse, trebuie doar sa ne unim forțele pentru a-i reda Brașovului gloria de altă dată. Nu trebuie să așteptăm după nimeni, nu mai trebuie să stagnăm, este momentul să ne aducem aportul la dezvoltarea întregii țări.

adrian opricaAdrian Oprică, președinte organizația municipală PNL Brașov: „Atunci când vorbim despre statistici trebuie să pornim de la premisa că ”99 % din toate statisticile spun doar 49% despre realitate, despre povestea din spatele cifrelor”. Referitor la evoluția României suntem în situația de a vedea acest ”film” adoua oară în ultimii 10 ani. Acum, ca și în 2008, economia României, prezentată la acea vreme de Tăriceanu, ”duduie” cu o creștere estimată de peste 5%, ne apropiem de o campanie electorală în care populismul va fi la el acasă, determinându-i pe mulți dintre actualii parlamentari să promită orice pentru  ”a mai sta patru ani în parlament”, avem iarăși o ”inflație de partidulețe” a căror lideri ne-regăsiți pe lista partidelor importante se luptă pentru un loc ”călduț” în parlament,   dar mai ales suntem în situația de a nu avea o strategie de țară pentru România, un proiect asumat de toate partidele RESPONSABILE.

Problematica sărăciei în România, din păcate, a fost una prezentă pe agenda parlamentarilor sau a guvernanților doar când erau în studiourile de televiziune. Întorși în pozițiile lor de demnitate ”uitau” de măsurile care se impuneau pentru reducerea sărăciei și a riscurilor de excluziune socială. Tot din păcate, România are mai multe viteze de dezvoltare, unele zone fiind într-un puternic risc de sărăcie – zona Moldova, Oltenia și Bărăganul, zone în care s-a dorit menținerea sărăciei, aceste zone fiind un puternic bazin electoral pentru partidele de stânga.

Brașovul, dominat de o doctrină de dreapta în coordonarea politicilor de dezvoltare are un risc de sărăcie destul de redus, cu un șomaj situat la 3,5%, mult sub media națională, cu perspective foarte bune de dezvoltare în condițiile în care viitorii parlamentari de Brașov vor dovedi RESPONSABILITATE în a milita pentru reducerea poverilor fiscale pentru agenții economici, cei care contribuie decisiv la crearea de locuri de muncă, vor încerca să corecteze erorile din codul muncii referitor la crearea unui sistem de salarizare echitabil atât pentru cei din sistemul bugetar, cât și pentru cei din sectorul privat, vor elabora și aproba o strategie coerentă de dezvoltare a României, în care să nu mai existe nicio diferențiere sau discriminare regională.

Ca reprezentant al celui mai important partid de dreapta din județul Brașov – Partidul Național Liberal – avem capacitatea să trimitem în Parlamentul României pe acei oameni care, pe lângă experiența lor administrativă și profesională, vor trebui să lupte pentru cele mai importante obiective ale Brașovului: construcția aeroportului Brașov în contextul geopolitic actual, construcția autostrăzii Brașov-Comarnic și finalizarea autostrăzii TRANSILVANIA, Brașovul să fie legiferat ca fiind capitala regiunii Centru, dezvoltarea unei agriculturi tradiționale și accesul pe piață a cât mai multor fermieri, un sistem coerent de facilități fiscale pentru cei care doresc să se stabilească la Brașov.

PNL a demonstrat la Brașov că singura metodă de compatere a sărăciei și a excluziunii sociale este repararea celei mai mari greșeli realizată de către Ecaterina Andronescu prin desființarea școlilor profesionale în anul 2004. Astăzi, suntem primul județ din România unde Primăria Brașov, Consiliul Local și agenții economici – aflați într-o criză fără precedent de angajați calificați – și-au unit forțele și au demonstrat că se poate prin înființarea școlii profesionale Kronstadt. Cu siguranță, celelalte cinci școli profesionale pe care avem în intenție să le dezvoltăm la Brașov, vor avea menirea să creeze locuri de muncă și să dezvolte producția în detrimentul comerțului, însă pentru a accelera acest proces avem nevoie de o legislație coerentă. Viitorii parlamentari liberali știu ce au de făcut… De ce? Pentru că așa cum au făcut-o înaintașii noștri prin tot ceea ce a însemnat modernizarea României de la Carol I la instaurarea regimului comunist, și NOI, știm ce avem de făcut pentru dezvoltarea Brașovului și a României. PNL știe, poate și vrea să depășească dificultățile mitului ”sărac, într-o țară bogată!”.  Putem depăși această  potențială criză economică DOAR printr-o politică RESPONSABILĂ și LIPSITĂ DE POPULISM. Am demonstrat la Brașov că se poate!”

gabi antoheGheorghe Gabriel Antohe, vicepreședinte CEJ PMP Brașov şi analist financiar: „Politicile economice adoptate si implementate de guvernanti sunt puternic influentate de considerente politice. Aceste influente, resimtite cu precadere in anii electorali, pot conduce la concentrarea pe masuri care au impact pe termen scurt in detrimentul celor care vizeaza in mod specific dezvoltarea sustenabila pe termen mediu si lung.
In consecinta, constatam astazi ca evolutia pe un trend crescator a economiei nu a determinat si o scadere a ratei saraciei, ci dimpotriva. Principalele motive care au concurat la aceasta situatie sunt urmatoarele :

  • a) cresterea economica bazata pe cresterea consumului si nu pe cresterea productiei si a investitiilor
  • b) dezvoltarea disproportionata a regiunilor tarii
  • c) infrastructura foarte slaba care a limitat atragerea de investitii, in special a celor straine straine (acestea fiind amplasate preponderent in zonele cu infrastructura dezvoltata in proximitate : capitala, vestul tarii si iesirea la Marea Neagră)
  • d) desi bugetul de stat este puternic indatorat, serviciile sociale, in special sistemul de pensii dar si sanatatea si invatamantul, sunt in pragul colapsului
  • e) coruptia, neasumarea responsabilitatii, lipsa de competenta.

Prin prisma celor de mai sus, situatia actuala si perspectivele economiei pot fi prezentate astfel:

  • Ø  scaderea productiei si cresterea consumului sunt fenomene care in perspectiva vor afecta negativ situatia economica si nivelul de trai al populatiei
  • Ø  model economic aplicat in Romania este in contradictie cu modelele actuale implementate in tarile dezvoltate, acolo unde s-a depasit faza de dezvoltare industriala cantitativa si in prezent se concentreaza in special pe investitii in domeniile de cercetare-inovare-dezvoltare
  • Ø  majoritatea analizelor sustin opinia ca economia mondiala se va confrunta curand cu o noua criza economica, care probabil o va depasi in intensitate si pe cea din 2008 ; principalele argumente in acest sens sunt :
  • ·         probleme majore ale pietei monetare si cresterea datoriilor la un nivel fara precedent in istorie
    ratele negative ale dobanzilor – sustinute ca masuri anti-criza – cu perspective incerte de revenire la normalitate
  • ·         cresterea masiva a rezervelor bancilor centrale care poate preconiza o perioada puternic inflationista tensiunile politice crescute, crizele politice din zona euro, problema tot mai grava a refugiatilor, extinderea terorismului islamist la nivel global, Brexit-ul care poate avea efecte de contaminare a secesionistilor si nationalistilor de pe continent riscuri politice majore determinate de amestecul de populism, ingrijorare a clasei mijlocii si sentimentele anti-institutionale, care nu se limiteaza doar la Europa, a caror crestere inclusiv in economiile avansate, ridica intrebari asupra fenomenului de globalizare.
  • Ø  economia consumatorista va fi extrem de sensibila la viitoarele evolutii ale pietelor internationale, efectele unei viitoare crize urmand a fi resimtite mult mai puternic datorita dependentei puternice de acestea.

Consider ca pentru redresarea acestei situatii (in masura in care decidentii politici vor constientiza necesitatea si urgenta adoptarii reformelor sistemice si renuntarea la paliative), se impune adoptarea de masuri cel putin in urmatoarele domenii:

  • 1.      dezvoltarea infrastructurii
  • 2.      masuri de stimulare a investitiilor productive
  • 3.      dezvoltarea puternica si accelerata a sectorului de cercetare-dezvoltare
  • 4.      refacerea din temelii, pe principii sociale si economice corecte, cel putin a a sistemelor de sanatate, invatamant si pensii”.

maria-greceaMaria Grecea, deputat PNL:Sintagma «creștere economică» ne-a fost servită atât de des în ultimii ani, încât a fost dusă în derizoriu. De câte ori nu ați citit știri despre creșterile record atinse de PIB-ul României și declarații iresponsabile ale celor responsabili? Prin 2007-2008, prim-ministrul de la acea vreme, afirma de câte ori avea ocazia că «economia duduie». Și duduia atât de tare încât, în 2009-2010, România s-a confruntat cu o criză economică acută! Am citit un articol care mi-a confirmat ceea ce bănuiam deja: punem accentul prea mult pe statistici și scăpăm din ochi esențialul, adică nivelul de trai propriu-zis al românilor. Să comparăm situația din România, cu cea din Grecia.

În România a avut loc o așa-zisă creștere economică, însă puterea de cumpărare și nivelul de trai al românilor sunt într-o continuă scădere, pe când în Grecia, țară aflată în recesiune, puterea de cumpărare și calitatea vieții ating un nivel destul de ridicat. Oare cetățenii de rând resimt statisticile cu care defilează fiecare Guvern, sau realitatea traiului de zi cu zi? Procentul privind sărăcia relativă a crescut cu 3 puncte procentuale în 2015, iar în 2016 este posibil să urmăm același traseu, afirmă analiștii. Așadar, despre ce vorbim de fapt? Haideți să provocăm Institutul Național de Statistică la o dezbatere și să vedem exact încotro ne îndreptăm, căci îmi este teamă că ne vom trezi din acest vis frumos abia atunci când va fi prea târziu”.

costel mihaiCostel Mihai, preșeidntele PMP Brașov: „Atat pentru specialisti, cat si pentru cei fara pregatire economica, este evident ca situatia sociala a populatiei s-a deteriorat in ultimii ani. Continuarea actualelor politici nu va conduce decat la o accentuare a gradului de saracie al populatiei. Ca in orice sistem democratic, si in Romania este nevoie de o schimbare radicala a clasei politice care sa poata impune dezvoltarea economica pe baze sanatoase. Spre exemplu, reforma radicala a sistemului de pensii trebuie urgent demarata, astfel ca si actualii pensionari, dar si urmatoarele generatii sa poata beneficia de drepturile ce li se cuvin, pentru a avea un trai decent la varsta cand isi incheie activitatile profesionale. La fel de importante sunt reformele (cel putin) in domeniul sanatatii, educatiei si invatamantului. Problemele cele mai mari sunt in localitatile mici si in zonele defavorizate. Iar problemele sunt accentuate de plecarea din tara a multor specialisti, bine pregatiti. Plecari care, alaturi de sporul natural negativ al populatiei au condus la depopularea masiva a multor zone si localitati. Stim ca romanii sunt rabdatori, dar a venit timpul sa constientizeze faptul ca, pentru a fi indreptatiti sa speram intr-un viitor mai bun trebuie sa promovam in toate domeniile, inclusiv in politica, oameni competenti si onesti”.

marius costeMarius Coste, senator PSD: „E bine ca avem crestere economica si stabilitate economica dar pentru mine nu este si suficient pentru a avea dezvoltare economica. Trebuie neaparat ca dezvoltarea economica sa reprezinte un concept cantitativ-calitativ cu o sfera de cuprindere mult mai larga decat cel de crestere economica. In timp ce cresterea economica se măsoară de obicei cu ritmul de crestere a PIB-ului, dezvoltarea economica implica asigurarea unui echilibru dinamic pe termen lung, crearea si dezvoltarea unor institutii puternice care sa favorizeze cresterea economica si, evident, dar nu in ultimul rand, asigurarea unei repartitii judicioase a veniturilor si a avutiei. Noi nu prea avem ce împarți, cifrele sunt doar pentru statistici, iar modelul de crestere economica nu este corelat cu modelul de dezvoltare economica. Romania este un imens hangar de asamblare pentru companiile straine iar valoarea adaugata ramasa in tara este redusa pentru ca exporturile sunt dominate de capitalul strain noi având doar vreo trei exportatori autohtoni. Este nevoie de un model de crestere echilibrat, bazat pe latura calitativa care sa genereze venituri mai mari si locuri de munca mai multe pentru a spera la un nivel de trai mai ridicat mai ales in zonele defavorizate . Romania este o enclava totala cu toate ca are ieșire la Marea Neagră iar guvernul tehnocrat se pricepe doar la cifrele care trebuiesc raportate șefilor de la Capitala EUROPEANA si/sau FMI-ului.

Leave a Reply

Your email address will not be published.