Se întâmplă în România. Pacienţii, cobai pentru medici! -

Foto: Arhivă

26 de percheziţii au loc marţi la cabinetele unor medici suspectaţi de fapte de corupţie, urmând să fie ridicate mai multe înscrisuri şi probe de la 31 de spitale din ţară. În acest caz, cadrele medicale sunt suspectate de luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale. Procurorii precizează că un medic psihiatru din Arad ar fi testat medicamente pe pacienţi, fără consimţământul acestora.

Percheziţiile sunt făcute la mai multe unităţi sanitare din Bucureşti şi din judeţele Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, unde îşi desfăşoară activitatea cei în cauză, dar şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor.

De asemenea, sunt ridicate înscrisuri şi probe de la 31 de unităţi sanitare aflate pe raza judeţelor Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.

De la Spitalul de Neurologie din Braşov au fost ridicate mai multe înscrisuri în această dimineaţă. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Mariana Câju, la spitalul din Braşov a fost vorba despre un control şi nu despre percheziţii, iar înscrisurile ridicate vizează câteva studii clinice care au avut loc anul trecut.

Studii clinice făcute fără acordul pacienţilor

Anchetatorii precizează că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar ar fi desfăşurat activităţi nelegale „constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei”.

Studiile clinice ar fi fost făcute fără consimţământul informat al subiecţilor, „fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia”.

„Pentru obţinerea semnăturii pe declaraţia privind consimţământul participării la studiu, medicul psihiatru acţiona în două modalităţi: fie prezintă documentul pacienţilor sau aparţinătorilor acestuia (în situaţia pacienţilor fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenţi să contrafacă semnătura” spun anchetatorii.

Pentru a asigura numărul de pacienţi prevăzut în protocoale, medicul psihiatru ar fi inclus în studii şi pacienţi care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental.

Mai mult, la indicaţiile acestuia, medicii rezidenţi şi asistenetele medicale ar fi consemnat în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omiţând total sau parţial consemnarea simptomelor reale.

Procurorii mai arată că, „pe parcursul derulării studiilor, medicul psihiatru consemna în foile de observaţii şi în celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea după cum urmează:

administrarea medicamentelor experimentale chiar în situaţia în care pacientul nu se mai prezenta la vizite şi nu intra în posesia acestora. În acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje şi aruncate sau depozitate în fişetele din incinta secţiei;
efectuarea de teste şi prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar şi în situaţia neprezentării regulate a pacienţilor la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecţilor ca urmare a administrării medicamentaţiei din studiu. În astfel de situaţii, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienţi anterior începerii studiului şi depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Secţiei de Psihiatrie”.

„Pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu” Mai mult, medicul ar fi consemnat în foile de observaţii administrarea unei medicamentaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.