Ce pagube au făcut anul trecut, la Brașov, castorii

Ce pagube au făcut anul trecut, la Brașov, castorii

castorPrefectura Brașov a derulat la finele anului trecut un proces de centralizare a datelor furnizate de către administrațiile publice locale din județ cu scopul identificării tronsoanelor de dig de pe cursurile de apă unde au apărut baraje executate de castori și a zonelor unde acțiunea acestor animale protejate a condus la producerea de pagube materiale.

În urma centralizării datelor a fost semnalată prezența acestei specii protejate în următoarele localități: Augustin – pe albia Râului Olt, în zona Defileul Racoșului, Beclean – de-a lungul canalelor ce se deversează în Pârâul Netotu, Comăna – pe tronsoanele de diguri (pârâul Valea Comănii și Valea Ticușului) și pe malurile cursurilor de apă neîndiguite (pagube: sesizări verbale ale localnicilor cu privire la distrugerea culturilor, în special de porumb și ovăz), Apața – pe pârâul Remete (pagube: s-a inundat o suprafață de 0,50 ha teren agricol), Părău – pe toate cursurile de apă care traversează comuna (s-au înregistrat pagube ce nu au fost nominalizate de administrația publică locală, reprezintă un risc pentru lucrările de apărare împotriva inundațiilor și pentru bunurile oamenilor), Mândra – pe cursurile de apă și pe canalele de desecare din comună (se pot produce pagube în zonele locuite în caz de creștere a debitelor), Codlea – pe pârâul Bârsa (la limita cu orașul Ghimbav, în zona viitorului aeroport), la Lacul 2 de la Ștrand Codlea și pe Valea Caldă (pârâul Auriu), în apropierea unității militare Dumbrăvița, Măieruș – pe canalul de desecare din zona Vadu Roșu care face aducțiunea apei pluviale și a izvoarelor din acest perimetru (aici au fost inundate 15 ha de teren agricol, care în prezent nu mai pot fi folosite pentru culturi, fiind acoperite de stufăriș).

Acest centralizator a fost comunicat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), având în vedere că, în conformitate cu art. 13 al Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, despăgubirile pentru specia ”castor fiber” sunt suportate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.

Totodată, Ministerul Mediului precizează că se pot acorda derogări de la interdicțiile privind protecția speciilor de animale sălbatice, ”cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural, (…)

  • b) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor şi apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri;
  • c) în interesul sănătăţii şi securităţii publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu”.

Derogările se stabilesc prin ordin al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu avizul Academiei Române. În cazul pagubelor produse de castori, este necesar şi avizul conform al MMAP.

În ceea ce priveşte impactul proiectului de instituire al unei arii protejate în vecinătatea aeroportului Ghimbav, oficialii Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au dat asigurări că proiectul ariei protejate nu va reprezenta o piedică în realizarea aeroportului, ci poate fi o oportunitate de dezvoltare a unei locaţii “ eco-friendly”, care să beneficieze chiar de finanţare europeană. Faptul că la nivelul judeţului Braşov a crescut numărul de castori este un indicativ al sănătăţii mediului, care demonstrează că apele sunt curate. Derularea proiectului de îndiguire în paralel cu existenţa coloniei de castori, care este unică în România, dovedeşte că aceste animale pot să coexiste cu mediul antropizat. Modul de gestionare al ariei protejate va fi stabilit ulterior prin adoptarea planului de management aferent, urmând ca procedura să includă şi o dezbatere publică. Pentru instituirea ariei protejate avizul instituţiilor locale nu are decât rol consultativ.

„În primăvară vom solicita ONG-urilor şi fundaţiilor abilitate să ne ajute să stabilim care este populaţia de castori la nivelul judeţului Braşov”, a precizat prefectul judeţului Braşov, Mihai Mohaci.

  1. Prietenul cel mai bun a lui Adam penalul se ocupa de castori !
    Poate se duce la ghebe !
    Un jeg !

    Reply
  2. Infinit mai multe pagube decat castorii au facut oamenii anul trecut la Brasov. Aia care fac baraje ce deviaza banul public spre curtea lor.

    Reply
  3. putem discuta multe despre castori, una din speciile care ajuta indirect multe alte specii de plante si animale, prin modelarea habitatelor. Ei practic creaza zone umede, cresc nivelurile apeietc. Cu cateva exceptii unde chiar pot produce unele pagube lucrarilor hidr, in rest sunt rautati ! Studiez castorii din aria protejata Dumbravita-Rotbav de cativa ani. Aici avem o singura problema potentiala la podetul pe sub calea ferata a paraului Holbosel, unde au construit un baraj imens. Ar trebui ca cei cativa exasperati de castori sa se mai documenteze si obligatoriu, sa ceara sfatul specialistilor.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate