Sunt sau nu periculoase barajele castorilor de pe Olt

Sunt sau nu periculoase barajele castorilor de pe Olt

baraje castori Fagaras feb 079Autorităţile braşovene au mers ieri în inspecţie pe cursurile afluenţilor râului Olt, pentru a „inventaria” barajele construite de castori, după ce reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) au atras atenţia că există riscul producerii unor inundaţii, din cauza acestor amenajări. Prefectul Mihai Mohaci, alături de şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, colonelul Stelian Rechiţean, dar şi reprezentanţii Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov şi Fundaţiei Carpaţi au vrut să se convingă cât de periculoase sunt aceste baraje, ţinând cont că problema castorilor trebuie tratată cu mare atenţie, pentru că atât animalele, cât şi habitatele lor sunt strict protejate de lege.

Autorităţile nu consideră un pericol aceste baraje

Autorităţile au rămas surprinse de ingeniozitatea castorilor când au descoperit în apropiere de Făgăraş, pe unul dintre afluenţii Oltului, un baraj de aproape doi metri înălţime. „Se vede că au lucrat ştiinţific la un astfel de baraj, dar nu-i putem lua pur şi simplu şi muta într-un loc unde să nu prezinte nici un riesc pentru noi”, a precizat prefectul. Totuşi, inginerii şi cercetătorii silvici prezenţi la această inspecţie au precizat că probleme nu sunt atât de grave, iar inundaţiile ar putea fi provocate mai degrabă din cauza trunchiurilor de copaci transportaţi de apele curgătoare. „Aceste baraje ar putea reprezenta un pericol dacă sunt construite în vecinătatea drumurilor sau a căilor ferate”, a explicat şeful ISU.

Isotira castorilor de pe Olt

Castorul a dispărut din România în urmă cu mai mult de 150 de ani, dar în perioada 1998-2003, printr-un proiect derulat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov şi Ministerului Mediului din Bavaria au fost aduse din Germania 182 de exemplare ce au fost eliberate pe trei dintre cele mai importante râuri din România, printre care şi Oltul. La început, aceştia au fost duşi în judeţul Covasna, dar cu timpul au migrat spre Braşov, iar acum, au ajuns până în zona Făgăraşului. Castorii rod vegetaţia de pe malurile apelor curgătoare pentru a-şi  construi barajele şi îşi şi sapă galeriile în digurile de protecţie, motiv pentru care creşterea instabilitatea malurilor în perioadele de inundaţie, când apa pătrunde în vizuine.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

De top în Brașov