blog-logo

VIDEO Artificii tricolore la Biserica Sfânta Treime! Află cu ce ocazie!

VIDEO Artificii tricolore la Biserica Sfânta Treime! Află cu ce ocazie!

biserica sfanta treime brasovUn spectacol de lumini excepțional a avut loc sâmbătă seară la Biserica Sfânta Treime, unde slujba de maslu, de Sfântul Andrei, a fost susținută de mai mulți preoți din Brașov, în frunte cu protopopul Brașovului, Dănuț-Gheorghe Benga.

La eveniment au participat nu doar locuitorii din Șchei și junii îmbrăcați în straie de sărbătoare, ci și primarul George Scripcaru și senatorul PDL Nicolae Vlad Popa.

La finalul slujbei religioase, a avut loc un eveniment cultural care a avut ca temă centrală declanșarea procedurilor prin care comunitatea din Brașov să lupte pentru restabilirea adevărului istoric, respectiv confirmarea națională, inclusiv în Constituție, a paternității originii brașovene a imnului național, „Deșteaptă-te Române!“.

Cu această ocazie, Ordinul Suveran Fecioara Maria (protectoarea Brașovului), prin comandorul suveran Liviu Pandele, a acordat mai multe decorații „Ordinul Sfântul Apostol Andrei“sau Jandarmeria, pentru promovarea culturii și a Bisericii Ortodoxe Romnâne pentru mai multe personalități locale, printre care primarul Scripcaru, senatorul Popa și Jandarmeria.

Edilul a promis că va susține construirea unui monument al imnului național în curtea unde s-a cântat pentru prima oară de către George Ucenescu imnul național (casa Căpitanului Ilie Birt, astăzi casă parohială). De asemenea, la inițiativa Ordinului Fecioara Maria, la intrările în oraș vor fi montate plăcuțe care să anunțe că aici s-a cântat pentru prima dacă „Deșteaptă-te Române!“. Senatorul Popa va susține, la rândul său, corecția de rigoare a Constituției, unde apare în mod eronat faptul că Imnul Național ar fi fost compus de Anton Pann și s-ar fi cântat la Râmnicu Vâlcea.

Alte articole:   Două cutremure s-au produs în această dimineață în zona seismică Vrancea

Argumente asupra paternității brașovene a imnului au fost prezentate de prof. dr. preot Vasile Oltea, directorul primei școli românești din Șcheii Brașovului (citiți mai jos!). După eveniment, toți cei prezenți au ieșit în curtea bisericii pentru a admira un foc de artificii în culorile tricolore.

Vasile Oltean  povestit că a avut loc o întâlnire în grădina din Șchei, rudă cu Andrei Mureşanu, la care Ucenescu ar fi pus pe muzică un text scris de acesta din urmă şi intitulat „4 Domni români”. Domnii cu pricina ar fi fost Bălcescu, Brătianu, Magheru şi Cezar Bolliac. Întâlnirea ar fi avut loc în 1848.

Eforturile lui Oltean au ajuns sub formă de memorii către Parlament, Preşedinţie, Guvern şi Academia Română, dar fără rezultat până acum. Acesta a demonstrat cu documente incontestabile că meritul zămislirii Imnului Naţional revine Braşovului şi braşovenilor, nu doar pentru că aici a fost creat şi cântat pentru prima oară, dar şi fiindcă doi braşoveni deţin paternitatea asupra versurilor, dar şi asupra melodiei.

Alte articole:   Alexandra Crivineanu propune iluminarea arhitecturală a Bisericii Buna Vestire

Dacă în privinţa versurilor nu există controverse, poetul braşovean Andrei Mureşianu fiind autorul poeziei „Răsunet”, devenite ulterior „Deşteaptă-te, române!”, în privinţa melodiei persistă o confuzie, care a generat şi stabilirea Zilei Imnului Naţional în 29 iulie.

„Nu ne îndoim de paternitatea melodiei, care aparţine dascălului George Ucenescu din Şcheii Braşovului, este drept fost ucenic al lui Anton Pann. Afirmaţiile noastre privind paternitatea braşoveană a versurilor şi melodiei se bazează pe propriile mărturisiri ale lui George Ucenescu, lăsate în manuscrisul său de cântece, păstrat la Academia Română. Mărturisirea autorului certifică adevărul, care poate fi subliniat astfel: versurile lui Andrei Mureşianu sunt scrise în acea efervescenţă revoluţionară a întâlnirii dintre revoluţionarii munteni şi moldoveni veniţi de la Blaj, de pe Câmpia Libertăţii, la Braşov; pentru a se crea ambianţa întâlnirii, protopopul de atunci, Bonifatie Pitiş solicită concursul poetului Andrei Mureşianu, înrudit cu el, precum şi al lui George Ucenescu dascălul de cântări şi (pe atunci) psalt al Bisericii Sfânta Treime; mai întâi poetul Mureşianu a cunoscut melodia de la Ucenescu şi apoi şi-a formulat conţinutul poeziei, pentru că, spune documentul, căuta melodie după care să compună un sonet”, a precizat Oltean.

Alte articole:   Crearea unui sistem de management integrat al deșeurilor, unul dintre cele mai importante obiective ale ISO Mediu Brașov

Profesorul Oltean spune că i se pare de neînţeles uşurinţa cu care s-a decretat de Parlament ziua de 29 iulie ca „Zi a Imnului Naţional Deşteaptă­-te Române”. În document este relatată sărbătoarea prilejuită de aprobarea Constituţiei şi sfinţirea steagurilor naţionale la Râmnicu-Vâlcea, moment la care a fost prezent şi Anton Pann, care a cântat „un prea frumos cântec”. Nu poate fi negat faptul că Anton Pann ar fi intonat un cântec patriotic la Râmnicu-Vâlcea, dar a decreta că acesta a fost „Deşteaptă-­te, române!” este hazardant, mai crede prof. Oltean.

Celebrarea Zilei Imnului Naţional în 29 iulie, ca fiind născut în acea zi la Râmnicu-Vâlcea, nu rezistă verificărilor istorice temeinice. „Apreciem în mod deosebit adoptarea cântecului „Deşteaptă­te Române” ca imn naţional, dar nu putem accepta sărbătorirea lui nefiresc, pe baza unor mărturii inexacte. Să dăm Cezarului ce e al Cezarului, adică braşovenilor Andrei Mureşianu şi George Ucenescu meritul de a fi autorii Imnului naţional”, a conchis prof.dr. pr. Vasile Oltean.

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate