CTP lansează volumul „Filmar“ și la Brașov

CTP lansează volumul „Filmar“ și la Brașov
foto> gandul.info

foto> gandul.info

Centrul Cultural Redută vă invită la prezentarea volumului „Filmar“, de Cristian Tudor Popescu. Vor avea loc discutii pe teme tarkovskiene. Participa Mihai Vacariu, autor al volumului „Indragostit de Tarkovski“. Invitat: Caius Dobrescu – scriitor, prof. (Univ. Bucuresti), prezinta: Marius Cisar – director Centrul Cultural Reduta. De la ora ora 19.00 va avea loc vizionarea filmului „Călăuza“, de Andrei Tarkovsky.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a mărturisit că, în urmă cu 20 de ani, când scria cartea „Copiii fiarei”, nu mai dorea să fie „un scriitor pentru cei puţini şi foarte educaţi”. „Consideram că, având în vedere ce se întâmpla pe stradă, în ţară şi în lume după ’89, trebuia să scriu pentru mase”, a spus el.

Popescu a adăugat că a fost nevoit să lupte cu idei pe care i le băgase în cap regimul comunist, amintind trei dintre acestea: scriitorul este dator să scrie pentru mase, scriitorul este dator să schimbe lumea şi, în calitate de jurnalist, trebuie să încerce să schimbe oamenii, să-şi schimbe colegii.

„Toate aceste trei idei s-au dovedit egoiste şi comunistoide, am înţeles însă asta după 20 de ani. Atunci credeam ca asta trebuie să fac şi am făcut-o„, a completat acesta.

Cristian Tudor Popescu a mai precizat că volumul „Filmar” reprezintă rezultatul unei alte atitudini faţă de actul scrisului. Potrivit acestuia, volumul nu mai conţine niciun text politic.

„Aceasta carte conţine proză. M-am întors la literatură„, a spus jurnalistul.

În carte este vorba despre filmele pe care le fac regizorii şi despre filmele pe care le face viaţa, a mai spus el. „Dacă ştii să te uiţi la ea, în anumite momente, viaţa produce filme”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.

La lansare, jurnalistul a citit, pentru zecile de oameni veniţi să asiste la eveniment, două texte, din volumele „Copiii fiarei”, respectiv „Filmar”.

Potrivit editurii Polirom, „Filmar” reuneşte texte ce abordează subiecte legate de cinematografie, fără să ocolească însă analizele unor evenimente recente. Cunoscut cinefil, autorul trasează paralele între producţiile cinematografice şi viaţa reală, între personaje de film şi persoane publice, dar prezintă şi filme mai vechi sau mai noi, actori, regizori, festivaluri şi premiile oferite în cadrul acestora. În plus, trece în revistă preferinţele criticilor de film şi ale publicului, fie el format din elevi de liceu sau din persoane care au trăit direct experienţa comunismului. Cristian Tudor Popescu vine cu argumente solide care să îi susţină ipotezele, nu se fereşte să pună degetul pe rană atunci când e cazul şi nici nu evită laudele pentru producţiile şi persoanele pe care le consideră meritorii.

Dacă în legătură cu o moralitate a artei se poate discuta, de la Villon până la marchizul de Sade şi Céline, o artă a moralităţii nu văd cum ar putea exista. Nu e nimic artistic în a fi moral. A nu fi făţarnic, a nu fi oportunist, a nu minţi, a nu trăda, a-ţi asuma greşelile şi a plăti pentru ele nu presupune talent. Moralitatea nu e nici măcar o profesie. Moralitatea e un organ, ca inima sau ficatul, îl ai sau nu îl ai, cu deosebirea că poţi trăi şi fără el. Ea îţi aparţine în totalitate – eşti moral în primul rând faţă de tine însuţi -, nu e menită aprecierii celorlalţi, ca arta. Sau, astăzi, în România, moralitatea poate fi definită ca o boală psihică„, spune Cristian Tudor Popescu.

Cristian Tudor Popescu a debutat ca prozator SF. Cărţile publicate de acesta sunt: „Planetarium” (Albatros, 1987, Premiul Congresului European de SF, Montpellier); „Vremea mînzului sec” (ediţia I, Cartea Românească, 1991; ediţia a II-a, Polirom, 1998); „Imperiul oglinzilor strîmbe” (Societatea „Adevărul”, 1993, antologie SF); „Copiii fiarei” (ediţia I, Du Style, 1997; ediţia a II-a, Polirom, 1998; ediţia a III-a, Polirom, 2013); „Timp mort” (Polirom, 1998); „Omohom” (Polirom, 2000); „România-abţibild” (Polirom, 2000); „Un cadavru umplut cu ziare” (Polirom, 2001); „Nobelul românesc” (Polirom, 2002); „Sportul minţii” (Humanitas, 2004); „Libertatea urii” (Polirom, 2004); „Trigrama Shakespeare. Ficţiuni speculative” (Corint, 2005); „Luxul morţii” (Polirom, 2007); „Cuvinte rare” (Polirom, 2009); „Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune” (1912-1989) (Polirom, 2011).

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate