A fost odată parcul dendrologic din Braşov

A fost odată parcul dendrologic din Braşov

Palatul Ştirbey şi întregul domeniul aferent a ajuns reşedinţă pentru unul dintre „băieţii deştepţi“ din Braşov, Marcel Butuza, multimilionar în euro, avere dobândită din afacerile cu Primăria Braşov, condusă de vicepreşedintele PDL George Scripcaru.

La Braşov, mediul de afaceri este revoltat, pentru că nimic din Braşov nu se face fără să nu aibă legătură cu firmele lui Butuza. Practic, George Scripcaru i-a pus la picioare întreg Braşovul lui Butuza: asfaltarea de străzi, deszăpezirea, salubritatea, rampa de gunoi, executarea şi administrarea domeniului schiabil sunt afaceri care l-au făcut pe Butuza nu doar „Prinţul Asfaltului“, ci un adevărat stăpân al oraşului.

Palatul refuzat de Primărie, „demn“ pentru prinţ.

După ce domeniul a fost retrocedat urmaşilor lui Barbu Ştirbey, Consiliul Judeţean şi Primăria au avut drept de preemţiune. Cele două instituţii trebuiau să se asocieze pentru a plăti suma de 2,8 milioane euro.

În ultimul moment, George Scripcaru a anunţat că investiţia nu merită, astfel, clădirea cu 33 de camere plus anexe şi cei 85.000 mp de teren au ajuns în proprietatea lui Marcel Butuza.

Silvicultura, mutata la Brasov in 1948

Pana la urma, s-a renuntat la cumpararea domeniului fara ca nimeni sa-si bata capul cu parcul dendrologic. Nimanui nu i-a pasat de generatiile de studenti de la Silvicultura, coordonati de profesorii lor, care au muncit din greu la realizarea parcului. Facultatea de Silvicultura s-a mutat la Brasov in 1948, despartindu-se de fostul Institut Politehnic din Bucuresti. Facultatea a functionat in cladirea fostului Liceu German de Fete, iar ulterior si-a construit inca un corp.

Teren dat de Consiliul Popular în 1960

Regretatul profesor Aurel Negruţiu spunea că, dupa infiintarea facultatii laBrasov, s-a luat decizia de a se amenaja si o gradina dendrologica. Abia in 1950 Consiliul Popular a decis sa dea terenul de aproximativ 3 hectare pentru gradina, in incinta Palatului Pionierilor.

„Am inceput sa lucrez la gradina dendrologica in 1958. Eram asistent la dendrologie pe atunci si am inceput lucrul sub indrumarea profesorilor Emil G. Negulescu si Alexandru Negulescu. Cel din urma era cunoscut drept un om foarte autoritar, fiind fostul administrator al padurilor regale”, rememora acele vremuri profesorul Negruţiu.

Pentru inceput, au fost adusi puieti din marile pepiniere dintara: de la Simeria (Hunedoara) si de la Scrovistea, de langa Bucuresti. Apoi, profesorii brasoveni au initiat un inceput sa faca schimb de seminte cu marile parcuri dendrologice din Europe:Germania, Franta, Italia si Grecia. „A fost o munca titanica. Am realizat mii de puieti, dar am avut foarte mari probleme cu aclimatizarea lor laBrasov. Clima rece,montana, ne-a creat mari porbleme. La multe soiuri, din zece fire plantate, de exemplu, daca se prindea unul, din cauza socurilor termice. Dar acestea erau cazuri fericite, pentru ca de foarte multe ori trebuia sa o luam de la capat”.

Valoare nerecunoscuta

In 1960, Facultatea de Silvicultura a construit si o sera, care ulterior fost marita. Aici erau plantate soiurile care nu s-au putut aclimatiza. Specialistii au inceput sa faca experimente si au inmultit plante decorative care nu sunt de gasit in Romania. A fost adus in tara bradul de Grecia, de Siberia, bradul Nord-American, care difera de cei autohtoni atat din punct de vedere al lungimii „acelor”, cat si al coloritului. „Culmea este ca toate aceste realizari ale noastre nu au fost valorificate pentru spatiile verzi din Brasov, care este un oras de munte. Nimeni nu a vrut sa inteleaga ce valoare are munca noastra”, s-a aratat mahnit profesorul Negruţiu, care si-a trait intreaga viata la Facultatea de Silvicultura.

Hoteluri sau vile in loc de monumente istorice

Nimeni nu poate să înţeleagă cum a fost posibil ca acest patrimoniu didactic să fie cedat cu atâta uşurinţă de autorităţi. În opinia specialiştilor, o valoare estimativă a parcului dendrologic era de peste 50 de miliarde de lei vechi, fără a fi luată în calcul valoarea didactică a acestei baze materiale. Profesorii de la Silvicultură spun că, daca s-ar fi aplicat legea, atunci grădina dendrologică ar fi fost salvată, pentru că Palatul Ştirbey şi parcul sunt declarate monumente istorice. Pe cale de consecinta, nu pot fi „dărâmate”, iar în locul lor să apară hoteluri sau vile, dupa cum se zvoneşte în mediile imobiliare din Braşov şi Bucureşti. 

Întrega lume, adunată pe câteva hectare

Dascalii de la Facultatea de Silvicultură spuneau că, datorită eforturilor pe care le-au făcut, au „îngrămădit” întreaga lume pe câteva hectare. Speciile indigene reprezentau 62% (aici fiind incluse şi cele care nu sunt specifice arealului natural în zona fitoclimatică a Braşovului), 6 procente cele din Sudul Europei, Asia Mică, Transcaucazia şi Asia vestica, 17% cele din America de Nord, iar 13% cele din Asia Centrală şi Extremul Orient.

Puţini ştiu că, în parcul dendrologic au fost plantaţi arbori de Sequoia gigantean, care au reuşit să supravieţuiască climei dure de laBraşov. Nu şi intereselor imobiliare.

„Nu ai cum să pui problema reconstruirii unei alte gradini dendrologice peste noapte. Nu sunt cărămizi pe care sa le muţi dintr-un loc în altul. Nu putem muta peste noapte exemplare din peste 450 de specii. Cele de talie mica, putem risca să le replantăm şi să salvăm ce se mai poate salva, dar asta înseamnă nici 5% din ce material există la această ora. Gândiţi-vă că trei sferturi din speciile din parc sunt arborescente, care nu pot fi transplantate”, spunea în urmă cu cinci ani şeful Catedrei de Dendrologie, profesorul Nicolae Sofletea.

O parte din parcul dendrologic a fost defrişată pentru a face loc unui heliport pentru flota de elicoptere ale lui Butuza. Potrivit unor surse de la Facultatea de Silvicultură, o suprafaţă de aproximativ un hectar a fost declarată zonă protejată. Deşi a fost sesizat Ministerul Mediului în repetate rânduri asupra acestui subiect, nimeni nu a putut opri abuzurile care s-au întâmplat în rezervaţia respectivă.

Loading...
  1. Parcul dendrologic este pentru mine locul unde am trait cele mai frumoase momente din viață. Acolo mi-am petrecut adolescența, am legat prietenii pe viață, am cunoscut femeia vieții mele, m-am îndrăgostit, am cântat cu prietenii la chitară, uneori până noaptea târziu. Palatul Pionierilor care funcționa în Palatul Știrbey, a fost pentru cei din generația mea un cuib cultural și tehnic, unde s-au născut talente, mulți dintre copiii de atunci sunt acum artiști renumiți, tehnicieni de excepție, piloți sau chiar îndrumători la alte instituții similare. Păcat ca am ajuns să ne gândim la trecut în privința acestui colț de Rai……

    Reply
  2. Domnule Nica George ma bucur ca aveti atatea amintiri frumoase legate de parcul dendrologic sincer va spun ca vreau si eu sa il vizitez dar acum nu am cum sa intru pentru ca este proprietate prvata. Acest parc a ajuns in mainile unui „Mogul” local sau regional, domnul Marcel Butuza care nu este decat o capuse imbogatita din contracte cu statul romana mai exact cu Primaria Brasov. Marcel Butuza este „mogulul” lui George Scripcaru si al PDL.

    Reply
  3. Parcul dendrologic, leagănul adolescenței noastre, locul unde am retrăit povestea din Liceenii, unde am cultivat dragostea pentru frumos și cultură. Parcul unde fiecare treaptă, fiecare piatră, fiecare frunză a fost martora transformării noastre din copii în adolescenți. Acolo am învățat să iubesc. Acolo încă mai călătoresc amintirile mele. Păcat doar că ele încep cu ,,a fost odată”…

    Reply
  4. Doamne, ce frumos era, aici prin anul 1977 am calcat pentru prima data in calitate de pionier, eram in clasa aV-a la Scoala Generala nr.7 si tin minte ca m-am dus cu gandul sa ma inscriu la cercul de aeronautica dar pentru ca am ajuns mai tarziu de ora 9, locurile erau ocupate si ca atare m-am inscris la cercul de navomodele, pe care l-am si frecventat timp de 4 ani si acolo mi-am format cele mai frumoase abilitati practice si de unde am cele ma frumoase amintiri pe care nu le voi uita pana la moarte!

    Reply
  5. Imi amintesc frumosul parc dendrologic, cu miile de specii de arbori, iar undeva pe stanga intrarii era o sera cu flori unde mergeam la cercul de floricultura iar baietii mai mari mergeu pe aleile unduite cu Kart-ul, niste masinute absolut superbe,deasemeni nu pot uita laboratorul de biologie cu exponate impaiate si mostre in formol unde invatam tainele biologiei si ce profesori minunati, acolo am trait primele „aventuri” cand ne credeam toti „exploratori”, fara sa stim ca era de fapt palatul printului Stirbei de care nu ne spusese nimeni!

    Reply
  6. Iar asa „pro domo” anul trecut am dus-o si pe fetita mea acum in varsta de 10 ani sa vada aceasta „minunatie” a copilariei mele dar din pacate m-am lovit de o poarta inchisa , in fata careia un agent de paza a unei firme private m-a privit ca pe un EXTRATERESTU si mai era putin sa mai i-a si la bataie pe motiv ca sunt un NOSTALGIG TAMPIT ca domnia sa nu a auzit vreodata de termenul „pionieri” si nu am ce sa vad.Domnia sa vazuse masina mea cu nr de Prahova desi ai spusesem ca sunt nascut si crescut in Brasov!Ma gandesc sincer daca sa mai vin pe acasa sau sa-mi vad de drum! Multumesc acest Brasov!

    Reply
  7. Nu mai stiam cum arata parcul dendrologic si m-am hotarat sa-l vizitez acum o saptamana.Crunta deziluzie! Totul e ingradit cu un zid inalt,terenul e privat,iar la poarta era paza.Am ramas cu amintirile,dar Brasovul a pierdut un patrimoniu istoric si cultural care trebuie sa revina urbei.Cineva trebuie sa plateasca pentru aceasta nedreptate facuta brasovenilor.

    Reply
  8. Stir-bey asta, ce natzie o fost la horigini?

    Reply
  9. are trebui sa revina brassovenilor

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.